Trecutul medieval al românilor reprezintă una dintre cele mai pasionante file de istorie, datorită grandorii, bogăției și stilului de viață spectaculos al nobililor din secolele trecute. Despre construcții precum castelul Bran sau castelul Corvinilor a aflat o întreagă lume. Cum rămâne însă cu acele castele medievale mai puțin cunoscute, dar restaurate, ale României? Iată un top al celor mai interesante astfel de castele ce așteaptă să fie vizitate:
Castelul de la Săvârșin
A fost construit între anii 1650 și 1680 și se numără printre cele mai mediatizate castele medievale restaurate ale României. Se găsește în localitatea cu același nume din județul Arad. Domeniul a aparținut vreme de mai multe secole familiei de nobili Forray, iar în proprietatea fostului Rege Mihai a ajuns în anul 1943 în urma unei operațiuni de vânzare cumpărare.
Fiind un castel foarte vechi, a cunoscut de-a lungul istoriei sale și numeroase perioade de distrugere, fiind luat cu asalt în mai multe rânduri. Până și faimosul răsculat Horea și-a legat numele de acest castel, atunci când, ajuns în Săvârșin, i-a convins pe iobagii domeniului să se alăture răscoalei.
De-a lungul secolelor, construcţia a trecut prin mai multe etape de restaurare, la interior și exterior; cea mai importantă perioadă de restaurare a avut loc în anul 1870, iar modificările aduse, în sensul imprimării unui stil neoclasic, se păstrează până azi. În vremea regimului comunist a fost iarăși restaurat și transformat în vilă de protocol pentru soții Ceaușescu.
Castelul de la Săvârșin a fost retrocedat Casei Regale în 2001, iar din 2010 membrii familiei regale au condus mai multe episoade de restaurare la interior, cu ajutorul unor arhitecți voluntari.
Mobilierul foarte vechi a fost îndepărtat, preferându-se mobilier ceva mai nou și modern. Însă anumite detalii de decor interior au reînviat, fiind reconstituite cu ajutorul unor fotografii de familie. Câteva dintre încăperile aflate la parterul castelului pot fi închiriate de turiști.
Castelul Purgly din localitatea Şofronea
Reprezintă un proiect de succes, în cadrul căruia dragostea pentru trecut și arhitectură se împletește în mod ideal cu turismul. Deși numele său nu este foarte des rostit, castelul Purgly din Şofronea este locul în care perioada medievală a reînviat în cele mai bune aspecte ale sale.
Este vorba despre un castel construit în anul 1790 și a cărei înfățișare exterioară pare inspirată de fațada celebrului castel al Corvinilor. Cel care i-a dăruit înfățișarea actuală, în stil neoclasic, este Janos Purgly, un om extrem de gospodar și foarte bogat.
Ultimul moștenitor al castelului Purgly este deportat în anul 1949 și nu se mai întoarce niciodată la proprietatea sa, confiscată între timp de comuniști și transformată în sediu de CAP. La momentul eliberării de sub jugul comunist, clădirea se găsește într-o avansată stare de degradare, dar este cumpărată de președintele unei fundații umanitare care dă startul unei refaceri de anvergură, la exterior și interior.
Castelul Purgly a fost restaurat cu ajutorul unei echipe de arhitecți internaționali specializați în epoca medievală, respectându-se întocmai schițele originale ale construcției. Feroneria este executată manual, ferestrele sunt îmbrăcate în superbe vitralii, acoperișul a fost reconstruit din lemn. La exterior, au fost construite și băi cu apă termală, după modelul roman, ceea ce constituie o atracție în plus pentru turiștii îndrăgostiți de istorie și relaxare.
Palatul Baroc din Oradea
Se numără printre cele mai superbe construcții de secol XVIII din Oradea, aflându-se și într-o stare de conservare ideală. Este cunoscut sub denumirea de Castelul Baroc din Oradea, dar numele său oficial e cel de Palatul Episcopiei Romano-Catolice.
Datează din anul 1762, fiind înălțat după planurile unui faimos arhitect al timpului, Franz Hillebrant, drept pentru care printre oaspeții săi s-au numărat la un moment dat chiar capetele încoronate ale Austro-Ungariei, Maria Tereza și Iosif al II-lea. Stilul de arhitectură este cel baroc, cu accent pe dorința de grandoare, reflectată prin cele 100 de încăperi interioare și cele circa 300 de ferestre, prin picturi murale splendide și un număr mare de șemineuri construite din piatră de marmură de mai multe culori.
Colosală este și scara interioară, construită la dimensiuni impresionante. Castelul este înălțat în forma literei U, iar în mijlocul curții interioare a fost construită și o capelă ce se menține și azi într-o stare perfectă de conservare. Capela este renumită prin prisma picturii de pe boltă, unde este redată în mod emoționant bolta cerească.
Palatul Baroc a avut de suferit abia în anul 1956, când funcționarii catolici au fost izgoniți pe neașteptate, iar la interior au fost cazați timp de mai mulți ani copii ai partizanilor greci; ei au distrus practic încăperile și lucrările de artă prețioase. În 1963, episcopia acordă primăriei din Oradea dreptul de a folosi Palatul Baroc, cu intenția de a-l salva din starea de ruină.
Este restaurat din temelie și la interior se deschide Muzeul Ţării Crișurilor. Din 2004, Palatul Baroc este redat în folosință Episcopiei Romano Catolice care dă startul unei noi etape de restaurare, menită a reînvia vechea atmosferă de dinaintea anului 1948.
Castelul Bethlen Haller din Cetatea de Baltă
În prezent, este proprietate privată, dar poate fi vizitat la cerere de către turiștii pasionați de istoria medievală ce s-a scris pe teritoriul României de azi.
Castelul Bethlen Haller din localitatea Cetatea de Baltă a fost construit cu foarte mult timp în urmă, tocmai în anul 1581, iar în prezent atmosfera medievală a fost reconstituită în detaliu, în urma unui amplu proces de restaurare desfășurat începând cu anul 2003. De afară, castelul are înfățișarea unei adevărate cetăți medievale, cu un corp central de clădire străjuit de 4 turnuri înalte și impozante. Există și un al cincilea turn, atașat fațadei exterioare și la interiorul căruia se află o scară interioară rotundă, din lemn.
Castelul Bethlen Haller din Cetatea de Baltă a fost construit de fratele lui Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei, în stil renascentist, cu subsol, parter și etaj. Nu există curte interioară. În 1770, castelul își schimbă proprietarul și intră într-o perioadă de restaurare, căpătând și un oarecare aspect baroc, datorită noilor decorațiuni interioare.
Până în 1948 se află în posesia familiei Haller, apoi este confiscat de comuniști care îl transformă în stație de șampanizare a celebrei mărci de vin Jidvei. După 1989, președintele Jidvei cumpără castelul și îl renovează, inspirându-se din trecutul medieval al construcției. Au fost refăcute decorațiunile interioare în stil baroc, s-au adăugat colecții de armuri medievale, dar s-a folosit și gresie modernă pentru renovarea unora dintre încăperi.
Castelul Apafi din Mălâncrav
Datează tocmai din secolul XV, însă românii îl cunosc mai degrabă sub denumirea de Conacul Apafi, restaurat în urma interesului dovedit de Prințul Charles pentru localitatea Mălâncrav.
Castelul Apafi a fost înălțat în apropierea Sighișoarei și, cu toate că nu este foarte cunoscut turiștilor, asigură vizitatorilor o reconstituire fidelă a perioadei medievale în care a luat naștere. Castelul Apafi a aparținut inițial familiei guvernatorului Mihail Apafi din Transilvania, apoi a fost trecut în proprietatea familiei Bethlen.
În 1920 este vândut comunității luterane din localitate, dar comuniștii îl confiscă în 1948 și îl transformă în cămin cultural. Din anul 2002, castelul este retrocedat comunității luterane și restaurat în detaliu, cu ajutorul unei fundații culturale. În grădină a fost descoperită și vechea fântână, renovată și ea în același stil medieval. Interiorul castelului a fost reconstituit după schiţe datând din secolul XVIII și se prezintă vizitatorilor sub forma a cinci dormitoare, o cameră de zi și o bibliotecă ce conține colecții foarte vechi de cărți și manuscrise istorice.
