Pastele crestin sau Pastele ortodox este o sarbatoare a bucuriei pentru crestinii orotodcsi de pretutindeni pentru ca acestia sarbatoresc Invierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Trei zile de sarbatoare sunt tinute in cinstea miracolului Invierii care i-a salvat pe crestini de la pacatul stramosesc si care le-a aratat acestora ca puterea lui Dumnezeu exista. Bineinteles, ca orice sarbatoare romaneasca, si Pastele este asteptat cu smerenie, post, rugaciune si pregatire. Nu pot fi uitate nici mesele bogate de Paste sau ouale rosii si pasca.
In ultimii ani, Pastele crestin si-a mai pierdut putin din stralucirea religioasa pentru a lasa loc obiceiurilor importate de peste mari si tari. Tinerii nu mai sunt crescuti in acelasi spirit crestinesc ca si parintii si bunicii acestora si incep tot mai mult sa se indeparteze de cele sfinte, alegand sa vada numai „partea plina a paharului”. In timp ce unii se indeparteaza de credinta, altii o imbratiseaza puternic ca pe un frate pierdut. Nici cazurile in care crestinii ce nu vin de obicei la biserica aleg sa vina mult mai des in perioada de dinaintea Pastelui si din zilele de sarbatoare pascala. Poate pentru ca ei considera ca in acest fel isi vor mai izbavi din pacate sau doar pentru confortul psihic, nu se stie. Insa biserica parca se umple in Saptamana Patimilor si devine chiar neincapatoare in noaptea slujbei de Inviere.
Pastele crestin sarbatoreste in canoanele religioase Invierea lui Hristos Fiul lui Dumnezeu, dupa jertfirea sa pe cruce pentru oameni. Celebrarile si comemorarile specifice Pastelui incep insa in Duminica Floriilor cand se sarbatoreste Intrarea lui Iisus in Ierusalim. Din seara acelei duminici, la biserica sunt efectuate Denii, vecernii menite a aduca in prim plan ultimele porunci, sfaturi si povete date de Iisus apostolilor sai, tradarea sa de catre Iuda, Cina cea de Taina, prinderea si judecarea, condamnarea si Rastignirea lui Iisus pe cruce si moartea sa.
Crestinii sunt invatati sa mearga la biserica macar in seara de Inviere unde vor astepta miezul noptii pentru a lua lumina vestitoare a Invierii. Majoritatea romanilor nu mai tin postul intreg al Pastelui din diferite considerente, insa ei merg evlaviosi in dimineata invierii si asteapta ca preotul sa le sfinteasca bucatele, pasca, ouale rosii si cozonacul pentru a merge acasa si a se bucura de prima masa traditionala de Paste in sanul familiei.
Tinerii din zilele noastre au inceput sa simta Pastele crestin in alte moduri fata de traditiile ce aveau loc in trecut. Petrecerile, cluburile si distractia au devenit modurile predominante de petrecere a noptii Invierii. Tinutele cat mai extravagante nu trebuie sa lipseasca asa cum nici Iepurasul de Paste nu poate lipsi. Traditia imprumutata din Vest prinde radacini cu pasi repezi si la noi in tara.
Atat cei mari cat si cei mici primesc cadouri de la Iepurasul de Paste in primele zile ale sarbatorii pascale. Acest obicei al schimbului de cadouri este de fapt unul pagan care serbeaza reinnoirea naturii si inceputul unui nou ciclu al vietii.
Pastele crestin nu ar mai fi atat de distractiv fara pasca delicioasa, drobul de miel (simbol al jertfei lui Iisus Hristos) si ouale rosii. Traditia cea mai cunoscuta a sarbatorii pascale este ciocnirea de oua rosii. In primele zile ale Pastelui, ouale sunt ciocnite de catre adulti si copii, iar cel care ciocneste cu oul spune”Hristos a inviat!” pe cand cel care primeste lovitura raspunde „Adevarat a inviat!”.
Pastele este un motiv de sarbatoare pentru cei mari si cei mici. Traditiile vechi incep sa se impleteasca cu cele noi, dand nastere unor noi obiceiuri. Ouale rosii, pasca si Iepurasul de Paste ii vor astepta din nou pe cei care abia asteapta sa treaca postul pentru a se infrupta din nou de lucrurile de la care s-au abtinut atata vreme.
