Pentru pasionaţii de panorame: 9 locuri la înălţime de unde poţi admira Roma

Roma, cetatea eternă, este una dintre cele mai fascinante destinaţii turistice europene. Patrimoniul cultural deosebit de bogat şi variat, mâncarea delicioasă, stilul de viaţă dinamic şi atmosfera eterogenă sunt atracţiile cu care capitala Italiei îi îmbie pe turişti. Judecând după numărul mare de vizitatori, se pare că Roma a găsit reţeta succesului când vine vorba de vacanţe, iar după o istorie atât de îndelungată şarmul său a rămas intact. Situarea ei pe şapte coline permite turiştilor să o admire de la înălţime, scrutând acoperişuri şi turle de biserici bătrâne, construcţii antice sau monumente controversate. În cazul în care vizitezi Roma, îţi recomandăm să te delectezi cu cel puţin o panoramă din cele 9 pe care ţi le propunem:

Bazilica San Pietro

Situat în inima Romei, Vaticanul ascunde între zidurile sale o istorie plină de mistere şi un ansamblu arhitectural de excepţie, având în centrul său Bazilica San Pietro. Un simbol al lumii catolice, această construcţie încă smulge exclamaţii de uimire de la cei care ajung în faţa ei şi apoi îi trec pragul. Indiferent dacă eşti sau nu o persoană religioasă, o vizită la San Pietro te va impresiona prin grandoare şi opulenţă.

Interiorul bazilicii este un muzeu în sine, decorat cu statui, monumente, picturi şi alte ornamente, realizate de mari maeştri renascentişti. Proiectată de Donato Bramante, Michelangelo, Carlo Maderno şi Gian Lorenzo Bernini, San Pietro este una dintre cele mai mari biserici din lume şi un loc popular de pelerinaj. A fost finalizată în 1626, iar construcţia sa a durat, în total, mai mult de 100 de ani. Se află pe colina Vatican, unde se spune că ar fi murit ca martir Sfântul Petru, considerat primul papă.

Piesa de rezistenţă a bazilicii este cupola, din vârful căreia se poate admira o panoramă uluitoare asupra pieţei San Pietro, a cetăţii Vaticanului, a grădinilor sale, dar şi a Romei. Cupola, capodoperă a lui Michelangelo, are un diametru de 42,34 de metri. Exteriorul său este decorat cu perechi de coloane corintice. Pentru a ajunge în vârf, există opţiunea de a lua un lift până la un nivel superior sau de a urca pe scări (în total sunt 550 de trepte). Biletul este mai ieftin dacă alegi a doua variantă.

Oricum, indiferent de opţiune, pentru a continua drumul până în vârf, de la terasa de pe acoperiş, unde se opreşte liftul, va trebui să mai urci alte peste 200 de trepte în spirală, un loc nerecomandat celor care suferă de claustrofobie. Cu toate acestea, merită să plăteşti biletul şi să faci efortul de a urca scările, pentru că, odată ajuns sus, în micul balcon de pe cupolă, vei uita toată oboseala. Simetria pieţei, zidurile cetăţii, pâlcurile de copaci şi celelalte detalii urbane îţi vor încânta privirea.

Piazzale Caffarelli

Piazzale Caffarelli se află undeva în zona Teatro di Marcello, mai exact în apropierea Muzeelor Capitoline. Accesul se face urcând pe scara spre Capitoliu (Campidoglio), iar după câţiva paşi te găseşti pe o terasă de unde Roma ţi se arată în toată splendoarea. La ultimul etaj al clădirii care găzduieşte Muzeele Capitoline, se află şi o cafenea – bistrou, unde poţi savura un espresso tare sau un desert specific italian, în timp ce-ţi bucuri sufletul şi privirea cu panorama superbă.

Din privelişte nu lipsesc cupolele bisericilor şi monumentul Vittorio Emanuele II. Terrazza Caffarelli, ce aparţine de complexul Muzeelor Capitoline, datează din anul 1500 şi este o locaţie exclusivistă pentru nunţi, recepţii şi alte evenimente speciale, cu vedere spre curtea Palatului Conservatorilor.

Piazzale Garibaldi (colina Gianicolo)

Una dintre cele mai bune puncte de panoramă asupra centrului istoric al Romei este, fără îndoială, colina Gianicolo. Deşi nu face parte din grupul celebru al celor 7 coline „clasice” ale oraşului, Gianicolo reprezintă un loc pe care nu trebuie să-l ratezi dacă eşti amator de privelişti la înălţime. Se află la vest de Tibru, nu departe de centru vechi. La baza sa, în partea care coboară spre apă, se întinde cartierul Trastevere, în timp ce în vest se găseşte partea mai veche a cartierului Monteverde.

Pe lângă panoramă, Gianicolo oferă şi o adevărată lecţie de istorie cu privire la Risorgimento, mişcarea de la finalul secolului al XIX-lea care a avut drept urmare unificarea Italiei în anul 1861. Passeggiata del Gianicolo, strada care urcă spre vârful colinei, este mărginită de arbori înalţi, iar de-a lungul ei sunt expuse busturi ale eroilor care au luptat pentru apărarea Romei în 1849.

Zona în care s-au purtat bătăliile a fost transformată în spaţiu de promenadă la finalul secolului al XVIII-lea, iar de atunci a devenit un loc popular printre locuitori, dar şi printre turişti, care vin aici mai ales la apusul soarelui, pentru a se bucura de o atmosferă romantică. Este o zonă liniştită, unde agitaţia turiştilor se stinge încet-încet, iar frumuseţea tainică a Romei apare tot mai bine conturată. Piazzale Garibaldi se află în vârful colinei Gianicolo. Piaţa este dominată de statuia uriaşă a lui Giuseppe Garibaldi, unul dintre eroii naţionali ai Italiei, care a avut o contribuţie importantă la crearea statului italian modern.

Dacă vă aflaţi pe colina Gianicolo la ora prânzului şi auziţi un zgomot puternic, nu vă speriaţi, nu a început războiul. Este vorba de o tradiţie foarte veche, ce îşi are originile în anul 1847, când papa Pius al IX-lea a dat ordin să se tragă o salvă de tun în fiecare zi la ora 12 fix, cu scopul de a evita confuziile de oră. De la 24 ianuarie 1904, sub Belvedere del Gianicolo se află un tun ce trage o salvă zilnic, la prânz, păstrând acest obicei.

Grădina cu portocali

Cunoscută şi sub numele de Parcul Savelli, Grădina cu portocali este amplasată pe colina Aventin, de unde turiştii au acces la o frumoasă privelişte panoramică. Parcul se întinde pe o suprafaţă de 7.800 de metri pătraţi, în zona unde, în trecut, se afla o veche fortăreaţă ridicată de familia Savelli în secolul al XIII-lea, în apropiere de bazilica Santa Sabina sull’Aventino. Grădina se remarcă prin plantaţia de portocali amari. Conform legendei, se spune că sfântul Dominic a plantat aici primul portocal din Roma, de unde şi denumirea. Amenajată în anul 1932 de către arhitectul Raffaele de Vico, grădina cuprinde şi o serie de statui, ruine şi o fântână cu un mascaron, probabil o referire la Oceanus, zeul apelor.

Grădina are o organizare simetrică, fiind străbătută de o alee centrală ce duce la o terasă amplă, un punct de belvedere perfect pentru a admira asfinţitul atât pentru turişti, cât şi pentru localnici. Este alegerea ideală când vine vorba de întâlniri romantice. Accesul în Grădina cu portocali este gratuit și se poate face prin trei intrări: cea principală, din Piazza Pietro d’Illiria, una din strada Santa Sabina şi a treia pe la Rocca Savella.

Monumentul Vittorio Emanuele II

Din orice punct panoramic ai privi Roma, este aproape imposibil să nu observi la orizont silueta impunătoare a monumentului Vittorio Emanuele II (numit şi „Altarul Patriei”), o construcţie titanică din marmură albă. Totuşi, dacă vrei să te bucuri de o privelişte a oraşului fără să dai peste Il Vittoriano, ai o opţiune: să urci chiar pe această clădire! Poreclit „Maşina de scris” sau „Tortul de nuntă”, Il Vittoriano stârneşte controverse printre italieni, fiind considerat de unii exagerat de opulent sau neinspirat ca aspect. Este prea deschis la culoare şi prea strălucitor, aşa că nu se încadrează în peisajul zonei, argumentează alţii.

Amplasat între Piaţa Veneţia şi colina Capitoliului, într-un loc simbolic, monumentul a fost construit în onoarea lui Vittorio Emanuele II di Savoia, primul rege al Italiei unificate. Monumentul a fost inaugurat pe 4 iunie 1911, iar lucrările s-au finalizat în anul 1925. Pentru ridicarea sa au fost demolate o serie de clădiri medievale de pe colina Capitoliului, ceea ce a stârnit mai târziu polemici aprinse. Proiectată de arhitectul Giuseppe Sacconi, în stil eclectic, uriaşa construcţie se întinde pe o suprafaţă de 17.000 de metri pătraţi şi se remarcă printr-un ansamblu de elemente ce fac trimitere la simboluri ale poporului italian, valori, personalităţi sau fapte din istoria sa.

Tema monumentului este sintetizată de două inscripţii în latină, marcate pe frontispiciu: „Patriae Unitati” şi „Civium Libertati” (unirea patriei şi libertatea cetăţenilor). Printre elementele remarcabile ale complexului se numără treptele, statuile regiunilor Italiei, coloanele cu capiteluri corintice, sculpturile reprezentând 14 oraşe italiene, fântânile, statuia ecvestră a lui Vittorio Emanuele II şi cele două statui ale zeiţei Victoria într-un car antic, amplasate pe acoperiş. În interior, parterul clădirii găzduieşte Muzeul Unificării Italiei.

În 2007, a fost montat un lift, tocmai pentru a permite vizitatorilor să urce pe acoperiş şi să se bucure de la înălţime de peisajul din jur. Terasa panoramică a monumentului oferă o privelişte de 360 de grade asupra oraşului.

Colina Palatină

Înconjurată de legende, cu o istorie bogată în spate, colina Palatină reprezintă un veritabil muzeu în aer liber, în care trecutul antic al oraşului se lasă descoperit pas cu pas. Este una dintre cele mai vechi zone ale Romei şi punctul de dezvoltare al oraşului, ulterior ocupând un loc important în viaţa sa politică şi administrativă. Mai mult, potrivit mitologiei, colina Palatină este locul unde gemenii Romulus şi Remus au fost găsiţi şi hrăniţi de lupoaică, deveniţi ulterior fondatorii simbolici ai oraşului.

Pasionaţii de istorie şi iubitorii de arheologie nu trebuie să rateze acest loc, deoarece colina oferă o panoramă cuprinzătoare spre vestigiile Forumului Roman. Totodată, este o zonă încărcată de verdeaţă, unde poţi să te relaxezi şi să iei o pauză de la agitaţia oraşului. Situl arheologic poate fi vizitat contra cost, iar intrarea se face prin strada San Gregorio sau se poate urca din Forumul Roman.

Grădina Pincio

Colina Pincio este cel mai înalt punct al centrului istoric, un spaţiu extrem de romantic şi pitoresc, cu vedere spre Piazza del Popolo şi Villa Medici. Pe acest loc, au fost amenajate o serie de grădini încă din antichitate, zona fiind locuită de-a lungul timpului de familii aristocrate influente. Numele provine de la fosta vilă a familiei Pincii, care îşi avea reşedinţa în zonă în secolul al IV-lea. Mai târziu, dealul a fost ocupat de podgoria mănăstirii Santa Maria del Popolo.

Zidul Aurelian separă Grădina Pincio de grădina Villei Borghese, aflată în apropiere. Grădina actuală este rezultatul unei organizări din secolul al XIX-lea. La ordinului lui Napoleon, arhitectul italian Giuseppe Valadier a amenajat spaţiul în stil clasic, mai formal decât grădinile terasate tradiţionale din Roma. Valdier a ales colina Pincio pentru a construi şi locuinţa sa personală, Casina Valadier, o clădire în stil neo-clasic. În prezent, aceasta găzduieşte o cafenea elegantă, de unde Roma poate fi admirată în toată splendoarea ei. La apus, priveliştea este cu adevărat impresionantă.

La începutul anilor 1900, după ce guvernul italian a achiziţionat Villa Borghese, pe colina Pincio au fost amplasate mai multe busturi a unor personalităţi importante din istoria Italiei şi a Europei, iar cu timpul numărul acestora a crescut considerabil, în prezent ajungând la 228.

De la terasa Pincio se ajunge uşor la biserica Trinita dei Monti, care se înalţă în vârful treptelor spaniole, oferind o panoramă asupra pieţei Piazza di Spagna şi a acoperişurilor din apropiere.

Castelul Sant’Angelo

Aflat în apropiere de Vatican, castelul Sant’Angelo se află pe lista monumentelor importante ale Romei. Mai este cunoscut sub denumirea de Mausoleul lui Hadrian, deoarece iniţial fusese construit ca mormânt pentru împăratul Hadrian, însă ulterior a fost utilizat ca fortăreaţă şi reşedinţă privată a papilor. Astfel, Castelul este legat de statul Vatican printr-un coridor fortificat numit Passetto di Borgo. Construcţia a suferit numeroase modificări substanţiale în Epoca Medievală şi apoi în perioada Renaşterii.

În prezent, are o bază pătrată, cu turnuri circulare în cele patru colţuri, numite după cei patru evanghelişti: Materi, Ioan, Marcu şi Luca. În vârf se află o statuie uriaşă din bronz reprezentând un înger. De asemenea, o serie de sculpturi reprezentând îngeri sunt dispuse de-a lungul Podului Sant’Angelo, care face legătura dintre castel şi piaţa cu acelaşi nume, aflată pe partea cealaltă a Tibrului.

Deşi nu este atât de înalt ca alte puncte panoramice din Roma, datorită poziţionării sale centrale, aproape de Vatican, castelul Sant’Angelo oferă o privelişte completă şi detaliată a numeroaselor cupole din apropiere. Terasa de panoramă se află imediat sub statuie şi permite o vedere a oraşului spre est, vest şi sud. Momentele ideale pentru a admira panorama spre sud sunt dimineaţa devreme sau seara târziu, când privirea nu este incomodată de soare.

Monte Mario

Monte Mario se află în afara centrului Romei şi este cel mai impunător deal al oraşului, având o înălţime de 139 de metri. În Evul Mediu, acest loc se afla pe traseul Via Francigena, parcurs de pelerini din toată Europa. Situat în partea de nord-vest a oraşului, în apropierea Stadionului Olimpic, Monte Mario oferă un punct minunat de observare a împrejurimilor, în special din locul numit „Zodiaco”.

Dacă eşti un fan al priveliştilor panoramice, merită să te deplasezi până aici, unde ai în faţă un tablou cuprinzător cu Tibrul şi clădirile celebre ale Romei, alături de palatele Vaticanului şi Bazilica San Pietro. Spre deosebire de alte locuri de panoramă din cetatea eternă, Monte Mario nu este foarte cunoscut de turişti, astfel că intimitatea este asigurată.

Urcând pe Via Trionfale, în apropiere de biserica Santa Maria del Rosario începe aleea Parco Mellini, care duce spre cel mai înalt punct al zonei. Aici, se ridica oratoriul Santa Croce, construit în anul 1350, în prezent demolat. Terasa de belvedere, denumită sugestiv „Vialetto degli Innamorati” (Aleea Îndrăgostiţilor) datorită peisajului romantic, este locul perfect pentru a observa oraşul. În prim-plan, se zăreşte o parte din Roma modernă, cu cartierul Flaminio. Pe Monte Mario se află şi Observatorul Astronomic şi Meteorologic, având sediul în vechea Villa Mellini.