Perseidele sunt roiuri de meteori (ploaie de “stele căzătoare”), particule de praf, de la dimensiunea unui fir de nisip, până la cea a unui bob de mazăre, provenite de la cometa Swift –Tuttle, descoperită în 1862, de către astronomii americani Lewis A. Swift şi Horace Parnell Tuttle.
Cometa Swift-Tuttle (care are un diametru de aproximativ 10 kilometri) a fost “redescoperită” în 1992, de către alţi doi astronomi Tsuruhiko Kiuchi şi Gary W. Kronk, care au mai constatat, în urma cercetărilor, că această cometă fusese identificată încă din anul 68 i.Hr., de către astronomii chinezi.
Pentru că Swift-Tuttle trece foarte aproape de Terra, s-au făcut diverse estimări despre un potenţial pericol. In 2005, o serie de simulări legate de orbita cometei au arătat că aceasta va sfârşi, probabil, prin a intra în coliziune cu Pământul sau cu Luna, cam peste o mie de ani, în prezent având o orbită periodică şi stabilă.
Alcătuită din gheaţă şi praf, în drumul ei pe orbita de 133 de ani, când Swift-Tuttle ajunge în dreptul Soarelui, o parte din gheaţă se topeşte, iar praful este aruncat în spaţiu. În momentul contactului acestui praf cu atmosfera terestră se formează meteoroizi ( a nu se confunda cu meteoriţii – bucăţi mari desprinse din corpuri cosmice, căzute pe Pământ) – resturi de materie de mici dimensiuni, care “ard”, pe care noi le vedem ca pe o dâră luminoasă şi pe care, popular, le numim “stele căzătoare”. Astfel de particule au mii de ani, altele provin din pasajul din 1862 al cometei, acestea din urmă fiind cele mai luminoase.
La mijlocul lunii august, când Perseidele vor avea cea mai mare intensitate, se pot vedea şi peste 100 de meteori pe oră, dacă cerul este senin şi dacă este o bună vizibilitate (de exemplu, în afara oraşului, unde atmosfera este mai “clară”).
“Perseidele” – care este originea acestei denumiri?
Centrul din care provin Perseidele (în limbaj ştiinţific, “radiantul”) este Constelaţia Perseu, din emisfera nordică, stelele acesteia fiind dispuse în forma literei Y şi semănând cu silueta unui om. Este una dintre cele 48 de constelaţii identificate şi catalogate încă din antichitate, de către astronomul Ptolemeu.
Denumirea constelaţiei provine de la numele legendarului erou (semi-zeu) din Elada (fiu al lui Zeus şi al lui Danae, fiica regelui Acrisios, din Argos) considerat a fi întemeietorul civilizaţiei miceene, în antichitate – Perseu.
Legendele spun că el este învingătorul Meduzei (fiinţă mitologică avand un aspect monstruos si care deţinea puterea de a pietrifica pe oricine o privea în ochi) şi iubitul Andromedei, cei doi – Perseu şi Andromeda – fiind strămoşii familiei Perseidae. După moartea Andromedei, relatează aceleaşi legende antice, zeiţa Atena a aşezat-o pe aceasta pe cer, aproape de constelațiile din Nord, aproape de Perseu și Cassiopeia.
Catolicii numesc Perseidele “Lacrimile Sfântului Lawrence” (Sfântul Laurenţiu) pe care îl celebrează în această perioadă (10 august).
Alte fenomene astronomice în august 2021
În luna august 2021, vor avea loc şi alte fenomene astronomice interesante. În data de 2 august, Planeta Saturn se va afla la cea mai mică distanţă de Terra şi va fi complet luminată de Soare, ceea ce va face să fie mai strălucitoare decât în orice altă perioadă a anului. Cu un telescop, se vor putea observa şi “inelele” lui Saturn.
În noaptea de 8 august, se va produce fenomenul de Lună Nouă, “secera selenară” putând fi observată, pentru o scurtă perioadă de timp, după apusul Soarelui, deasupra orizontului.
După vârful Perseidelor, din 12 – 13 august, pe 19 august, uriaşul Jupiter va fi la cea mai mică distanţă de Pământ şi va fi foarte vizibil pe tot parcursul nopţii. Un binoclu poate ajuta la observarea celor mai mari patru sateliţi ai planetei, care se vor vedea ca nişte puncte luminoase în jurul acesteia.
În noaptea de 22 august, va fi Lună Plină şi Lună albastră, fenomen astronomic care se produce o dată la doi-trei ani, însemnând o Lună Plină “suplimentară” a sezonului (Lunile Pline apar la un interval de 29, 53 de zile, însemnând că, de obicei, sunt trei Luni Pline într-un sezon, ocazional un sezon având patru Luni Pline).
August 2021 din perspectivă astrologică
Astrologii analizează în felul lor poziţia aştrilor în august 2021, pornind de la premisa că existenţa noastră nu este întâmplătoare, că există permanent corespondenţe între Marele Univers şi universul nostru interior, că există în noi şi deasupra noastră infinite potenţialităţi, care trebuie descoperite, înţelese şi armonizate.
Ei spun că, în această perioadă de la jumătatea anului, este o configuraţie astrală care favorizează înţelegerea unor aspecte care să diminueze conflictul dintre raţiune şi emoţie, că este bine să reflectăm la ceea ce avem nevoie cu adevărat, să fim sinceri cu noi înşine şi să luăm decizii adecvate, în acest sens.
Din perspectivă astrologică, Perseidele, care vor atinge punctul maxim la jumătatea acestei luni, canalizează energii astfel încât să putem avea curajul de a recunoaşte, cu sinceritate, problemele cu care ne confruntăm şi să ne adunăm fortele şi să găsim cele mai bune soluţii pentru a le rezolva. Aceasta pare a fi principala condiţie pentru ca Perseidele să ne îndeplinească dorinţele – o dorinţă pentru fiecare stea căzătoare pe care o vedem. Aşadar, potrivit unei tradiţii care vine din antichitate şi în care oamenii cred şi astăzi, “ploaia de stele” poate să aducă lucruri bune pe toate planurile – afectiv, profesional, familial etc.
Apropierea lui Saturn de Pământ, din data de 2 august, poate genera sentimente contradictorii, derută, neîncredere în sine, dar Luna Nouă din 8 august poate fi semnul unui nou început, în care să fim mai creativi, mai receptivi faţă de diverse oportunităţi.
Poziţia lui Jupiter, din 19 august, indică un moment al clarificărilor, dar, în acelaşi timp, se pare că nu este încă o perioadă propice luării unor decizii, acestea ar trebui amânate până după Luna Plină din 22 august.
“Stelele sunt ochii universului și universul ne urmărește cu multă curiozitate” (Bernard Werber)
