Pescarul-mare este o pasare putin mai mica decat un pescarus care se remarca prin ciocul lung si rosu, penajul negru de pe cap ca o palarie si coada negra ca o furculita. Are lungimea corpului de 48-56 cm, greutatea de 575-775 g si deschiderea aripilor de 1,4 m. Masculul este intotdeauna mai mare decat femela si cantareste putin mai mult, are ciocul cu 2 cm mai lung decat al partenerei sale.
Aceste pasari de apa fac parte din categoria chirelor si sunt raspandite in America Centrala si de Nord, Africa, Europa, Asia, Noua Zeelanda si Australia. Sunt pasari partial migratoare, in lunile reci de iarna pot fi observate pe lacurile, estuarele si coastele din regiunile cu clima calda.
La aceasta specie nu exista un dimorfism sexual pronuntat, penajul este similar la ambele pasari – mascul si femela. In lunile de reproducere penajul pe partea superioara a capului, frunte, ochi si ceafa este negru, pe spate, aripi si umeri este gri-argintiu, coada este alba cu putin gri, in rest predomina culoarea alba. Ciocul este rosu aprins, picioarele sunt mici si negre, ochii sunt pozitionati pe partile laterale ale capului si au irisul de culoare maronie.
In lunile de iarna pescarul-mare isi schimba penajul, ciocul devine rosu-deschis cu varful negru, iar ochii maro-inchis. Pe partea superioara a capului, frunte si ceafa coloritul este in dungi albe si negre, iar restul corpului isi mentine penajul descris mai sus.
In perioada de imperechere pescarul-mare se pregateste sa cloceasca in zonele cu apa proaspata. Strigatele lor stridente se aud in jurul coloniei, acestea se aseamana cu niste sunete repetitive, silabe ce sunt emise rapid de tipul ,,ra-ra-ra – ra-ra-ra”. Zborul lor este puternic, cu ridicari, planari si coborari bruste, isi tin aripile intinse si executa batai elegante la fel ca pescarusii. Cand sunt in pericol scot sunete de alarma, foarte stridente prin intermediul carora se anunta intre ele in cadrul coloniei.
In perioada clocitului femela si masculul isi fac cuibul intr-o adancitura in sol, pe coastele nisipoase sau pe insule, de cele mai multe ori fara a-l captusi cu vegetatie uscata. Femela depune o singura ponta formata din 2-3 oua de culoare gri-galbui cu mici pete maronii pe care le cloceste si ea si masculul, schimbandu-se intre ei.
Dupa o perioada de 20-24 zile ouale eclozeaza si apar puii care sunt hraniti cu hrana regurgitata. Pasarile adulte consuma in special peste, crabi si nevertebrate. Au obiceiul sa plonjeze in apa si sa prinda pestele de cap, inghitindu-l deja in timpul zborului, inainte de a ajunge la mal.
Pescarul-mare are denumirea stiintifica de Hydroprogne caspia si face parte din ordinul Charadriiformes, familia Sternidae. Numarul de exemplare este foarte mare, nu este o specie pe cale de disparitie.
Video – Pescarul-mare (Hydroprogne caspia):
