Pestele Chelidonichthys lucerna este numit si randunica de mare, datorita zborului planat pe care il face prin salturi ample deasupra apei. A fost descris ca specie pentru prima data in anul 1758 de catre Linnaeus ca fiind un peste osos foarte interesant cu armura scheletica osoasa puternica, cu o platosa osoasa in zona capului, corpul acoperit de piele fina si subtire, iar capul fara solzi.
Aceasta specie traieste in estul Oceanului Atlantic de Nord.
De asemenea inoata in Marea Neagra, Marea Nordului si Marea Mediterana. Exemplarele mai mari din Marea Neagra ajung pana la adancimi de 20-200 m, iar cele mai mici nu depasesc adancimea de 2-60 m.
Un exemplar adult poate avea lungimea corpului de 30-75 cm.
Are oasele preorbitale mari si departate, cu marginea abrupta, fruntea ampla, ochii mari si imobili pozitionati pe partile laterale ale capului. Pe spate prezinta doua inotatoare dorsale destul de fine, prima mai scurta, este alcatuita din 9-10 radii, iar a doua mai lunga, are 16 radii moi si ajunge pana in zona pedunculului codal.
Inotatoarele pectorale sunt foarte dezvoltate, largi ca niste aripi, fiecare este prevazuta cu cate trei radii izolate, lungi, mobile. Cu ajutorul lor pestele Chelidonichthys lucerna cauta prin nisipul de pe fundul apei animale inactive si imobile, moluste, creveti, crabi si alte crustacee – hrana sa preferata.
Avand in vedere faptul ca nu inoata la adancimi mari, apare mai aproape de regiunile de coasta. Inoata pe fundul nisipos al apei, este perfect adaptat la un stil de viata in adancul marii. Inotatoarea codala este ingusta si verticala, iar inotatoarea anala este alcatuita din 14-16 radii destul de mici si moi.
Aripioarele pelviene incep din zona gatului. Intregul corp are un colorit in nuante maronii-brun-roscate mai inchise si mai deschise, cu pete gri pe partea dorsala si laterale, si in tonuri de roz, alb si cenusiu-argintiu pe partea ventrala. Aripioarele si inotatoarele sunt gri-albastrui, au nuante de violet.
Randunica de mare inoata foarte bine insa da si impresia ca ar zbura.
Se ridica in salt amplu deasupra apei, parcurgand cca. 15-20 m. Zborul este planat si lin datorita aripioarelor pectorale ca niste aripi. Unii cercetatorii sunt de parere ca viteza de zbor ar fi de 40 km/ h. Are obiceiul sa stea pe fundul apei, in nisip, namol sau pietris, cu botul sau mare larg deschis, astfel incat sa prinda cu usurinta mici pesti si crustacee din jurul sau.
Emite un sunet interesant, ca un grohait, prin contractarea muschilor ce se afla in apropierea vezicii gazoase si care fac sa vibreze aerul bicameral din interiorul acesteia. Parerea specialistilor este ca sunetele au rolul de a pastra unitatea grupului, alta explicatie nu a fost gasita pana in prezent.
Reproducerea la aceasta specie are loc pe tot parcursul anului, dar mai ales in lunile mai-iulie. Femela depune icrele in apa, acestea plutesc la suprafata apei si in scurt timp eclozeaza.
Pestele Chelidonichthys lucerna face parte din ordinul Scorpaeniformes, familia Triglidae si nu este o specie in pericol de disparitie. Ca peste de consum este considerat un exemplar de buna calitate.
Video – Pestele Chelidonichthys lucerna:
