Home Călătorii Obiective turistice din România Peștera Ghețarul Scărișoara: un monument al naturii în Apuseni

Peștera Ghețarul Scărișoara: un monument al naturii în Apuseni

0
Peştera Gheţarul Scărişoara

Peştera Gheţarul Scărişoara se află în comuna Garda de Sus, în judeţul Alba. Ea face parte dintr-un sistem carstic complex, reprezentând etajul de sus al acestuia. Potrivit cercetătorilor, gheţarul este format din calcare foarte vechi, care se situează la o înălţime de peste 1000 de metri.

În total, lungimea peşterii depăşeşte 700 de metri. Ca să ajungeţi înăuntru, trebuie să coborâţi o distanţă relativ mare, obiectivul turistic situându-se la o adâncime considerabilă. Odată ce vă aflaţi la intrare, veţi remarca Sala Mare, o încăpere de proporţii uriaşe, care vă va impresiona de îndată ce o veţi vedea.

Alte puncte de interes sunt reprezentate de Sala Biserica, Rezervaţia Mare, Catedrala sau Culoarul Coman, unde temperaturile sunt mult mai mari decât în restul încăperilor. De asemenea, nu trebuie să rataţi Rezervaţia Mică sau Palatul Sânzienei.

pestera-ghetarul-scarisoara

Blocurile de gheaţă care formează interiorul peşterii au o grosime de aproximativ 15 metri şi un volum apropiat de 80.000 de metri cubi. În plus, există şi stalagmite de gheaţă, care ajung chiar până la zece metri în dimensiune. Faţă de blocurile de gheaţă, care s-au format acum mai bine de trei milenii, stalagmitele sunt mult mai recente şi pot dispărea, deoarece sunt susceptibile topirii.

În ceea ce priveşte clima din interiorul peşterii, ca în orice loc subteran, aceasta este influenţată de către temperatura din aer, umiditate şi de către masele de aer. Temperatura este foarte influenţată de variaţiile termice din exterior. Cu toate acestea, cele pozitive se resimt cu întârziere, în sensul că este nevoie de cel puţin două luni pentru ca temperatura de afară să se resimtă şi înăuntru.

Spre exemplu, valorile din luna aprilie vor putea fi simţite în peşteră abia în luna iunie. Temperaturile negative se perpetuează şi în interiorul peşterii după aproximativ o zi. În medie, în Gheţarul Scărişoara valorile negative nu depăşesc -13 grade, iar cele pozitive 7 grade.

Masele de aer nu influenţează semnificativ climatul din peştera în timpul verii, temperaturile crescând doar cu maxim jumătate de grad. Iarna, temperaturile din interior scad uneori până la -13 grade, întrucât aerul rece este mai dens decât cel cald.

Umiditatea de la Gheţarul Scărişoara se situează undeva în jurul valorii de 97,5%. Totuşi, în anotimpurile reci, umiditatea poate scădea până la 70%. Vara şi primăvara, când temperaturile de afară sunt foarte ridicate, umiditatea poate trece chiar de 99,5%.

După cum spuneam la început, blocurile de gheaţă şi stalagmitele de gheaţă formează peştera. În prezent, blocurile de gheaţă se află într-o stare avansată de topire. În unele zone, aceasta s-a redus cu până la doi metri şi jumătate. În ultimul secol, această topire a devenit un proces din ce în ce mai rapid şi mai accentuat.

În ceea ce priveşte stalagmitele, există două tipuri: cele care s-au format pe blocurile de gheaţă şi cele care s-au format în afara acestora. În prima categorie pot intra cele din Sala Mare a peşterii, iar în cea de-a doua intră celelalte, care sunt mult mai noi.

În prezent, Peştera Gheţarul Scărişoara poate deveni cel mai mare gheţar subteran din lume, însă pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să se efectueze toate cercetările şi toate testările. Acum, cel mai mare astfel de gheţar se află în Slovacia. Cu toate acestea, nu există lucruri foarte spectaculoase la Gheţarul Scărişoara, precum există în cazul celorlalţi mari gheţari din Europa şi din lume, însă acest lucru nu trebuie să vă împiedice să-l vizitaţi, dacă aveţi ocazia.

În anul 2011, Consiliul Judeatean al Municipiului Alba va cheltui peste 10 milioane de lei noi pentru reabilitarea drumului principale pe care se ajunge la peşteră, cea mai mare formaţiune de gheaţă din întreaga ţară. Acest drum se întinde pe mai bine de şapte kilometri, iar în prezent el se află într-o stare foarte proastă, fiind aproape impracticabil. În plus, autorităţile vor să modernizeze complet regiunea.

Cu o suprafaţă mai mare de cinci kilometri şi jumătate, Peştera Gheţarul Scărişoara reprezintă un monument al naturii. Descoperită de către Adolf Schimdl, în anul 1863, şi menţionată 64 de ani mai târziu de Emil Racoviţă, obiectivul turistic se numără printre cele mai importante de la noi din ţară.

În concluzie, dacă vă gândiţi să faceţi o vizită la Gheţarul de la Scărişoara, nu ezitaţi. Veţi avea ocazia să vedeţi pe viu cea mai mare peşteră de gheaţă din România. Blocurile de gheaţă enorme, dar şi stalagmitele vă vor impresiona plăcut.

Cu toate acestea, trebuie să fiţi foarte bine echipat, întrucât temperatura dinăuntru este foarte scăzută. Cu o lungime de aproximativ 700 de metri, acest obiectiv turistic poate fi parcurs în câteva minute, dacă vă grăbiţi însă puteţi zăbovi mai mult pentru a admira frumuseţile unui loc unic din România.

Peștera Ghețarul Scărișoara este un exemplu remarcabil de peisaj carstic, cu un ghețar subteran estimat să aibă o vechime de peste 10,500 de ani, care continuă să persiste în condiții climatice temperate. Cu o suprafață de aproximativ 700 de metri pătrați și o grosime de până la 30 de metri în unele zone, ghețarul domină peisajul subteran al peșterii, oferind un habitat unic pentru o varietate de forme de viață adaptate la frig​.

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Exit mobile version