Peştera Sfânta Teodora de la Sihla se află în apropierea Mănăstirii sau Schitului Sihla, în judeţul Neamţ. Peştera atrage sute şi chiar mii de credincioşi care vin să se roage într-o zonă liniştită, împinşi de curiozitatea de a vedea cum a trăit Cuvioasa Teodora.
Accesul la Peştera Sfântă Teodora de la Sihla se face în două modalităţi. Pe de-o parte, se poate ajunge din Piatra Neamţ, se trece pe lângă Mănăstirea Văratec şi apoi se merge prin pădure, spre Mănăstirea Sihla.
Pe de altă parte, se poate porni din Târgu Neamţ şi se ajunge la Mănăstirea Neamţ, apoi la Mănăstirea Secu şi, într-un final, la Mănăstirea Sihăstria, de unde începe un drum forestier până la Schitul Sihla. De la schit şi până la peşteră sunt circa trei kilometri care pot fi parcurşi cu o maşină de teren sau pe jos.
Cuvioasa Teodora, care a fost copilul lui Joldea Armasu, a trăit în această peşteră în secolul al XVII-lea. Armasu era un mare dregător al acestor locuri şi a avut grijă să nu îi lipsească nimic fetei lui, însă aceasta, de mică, s-a îndreptat spre credinţă.
Cu toate acestea, a cedat insistențelor părinţilor ei şi s-a măritat – în doar un singur an, soţul ei a deprins de la ea iubirea pentru credinţă şi pentru o viaţă monahală, aşa că cei doi s-au refugiat în pădurea din Neamţ.
Se ştiu multe poveşti despre Cuvioasa Teodora, iar printre cele mai cunoscute este aceea conform căreia, atunci când turcii au descoperit peştera şi au încercat să dea năvală peste sfântă, aceasta a scăpat de ei trecând printr-o crăpătură care se făcuse pe un perete. Atunci când era pe moarte, s-a rugat mult să nu treacă în lumea de dincolo fără să fie spovedită şi împărtăşită.
Întâmplarea a făcut ca, în acele zile, un egumen să vadă cum câteva păsări vin să ia pâine şi zboară spre Sihla. A trimis doi bărbaţi să vadă unde se duc păsările, iar aceştia au rămas suprinsi când au văzut-o pe Sfânta Teodora plutind şi învăluită în lumină. Aceasta i-a rugat să îi cheme pe preoţi să o spovedească, iar imediat după ce acest lucru a avut loc, a murit.
Peştera Sfânta Teodora de la Sihla a păstrat moaştele Cuvioasei mai bine de 100 de ani, în jurul lor înfiinţându-se Mănăstirea Sihla de astăzi. Primul monah de la mănăstire a fost Cuviosul Elefterie, soţul Cuvioasei Teodora. Sfânta Teodora de la Sihla a fost canonizată în anul 1992, pe data de 7 august, iar astăzi numeroşi pelerini au grijă să o prăznuiască.
Interiorul peșterii este simplu, dar plin de simbolism religios. Icoanele și obiectele de cult plasate în peșteră adaugă un nivel profund de sacralitate. Credincioșii și vizitatorii sunt adesea impresionați de simplitatea și frumusețea locului, care inspiră pace și contemplare.
Peștera Sfânta Teodora de la Sihla rămâne un punct focal al comunității religioase din zona Neamțului, un loc unde istoria se împletește cu credința, oferind vizitatorilor o fereastră către trecutul spiritual al României.
