Pictorul Otto Dix a fost un artist care si-a desfasurat activitatea in secolul al XX-lea. El a fost adeptul expresionismului, dar si al noului obiectivism. Dix se numara printre cei mai importanti si renumiti artisti din Germania secolului al XX-lea.
Copilaria pictorului a fost marcata de interesul acestuia pentru pictura. In anul 1910 el a intrat la Scoala de Arte din Dresda, unde si-a castigat existenta pentru o perioada ca portretist. In anii primului razboi mondial, artistul a intrat in armata. In anul 1918 va fi decorat cu distinctia Crucea de fier. Mai tarziu, el va folosi experienta de pe front in realizarea unor lucrari celebre.
Odata ce razboiul s-a terminat, Otto Dix s-a mutat inapoi la Dresda, unde va incepe sa realizeze opere cu vadita influenta expresionista. Dupa ce il va cunoaste pe George Grosz si va lua contactul pentru prima oara cu dadaismul, artistul va introduce colajul in lucrarile sale. In urmatorii ani va participa la intalniri ale dadaistilor, dar si la expozitii expresioniste. In anul 1925 va realiza opera „Transeea”, lucrare cu accente realiste, care i-a adus foarte multe critici.
In majoritatea operelor sale, artistul Otto Dix a prezentat scene de razboi, dar si cateva dintre problemele cu care se confrunta poporul de rand, precum somajul. Intrucat nu era de acord cu unele dintre politicile Germaniei, el a satirizat mai multe astfel de aspecte, fapt care i-a atras o reputatie negativa si l-a transformat intr-un artist controversat. Pentru ca printre temele sale preferate se numara moartea si violenta fizica, lucruri tratate cu un excelent umor negru, Otto Dix a devenit in scurt timp un personaj indezirabil in tara sa.
Deoarece nazistii preluasera puterea in Germania, artistul a fost concediat din postul de profesor la Academia de Arta din Dresda. In anul 1934, peste 250 din operele sale au fost distruse, incluzand aici si capodopera „Transeea”. Desi nu i s-a mai permis sa creeze lucrarile pe care le voia, totusi a facut acest lucru, pe ascuns, realizand opere cu un profund caracter antinazist. Mai mult decat atat, Dix a fost acuzat ca ar fi complotat impotriva lui Hitler, insa acuzatiile s-au dovedit false, iar artistul a fost eliberat. In anii ’40 a fost prins de catre armata franceza si eliberat dupa cativa ani, in 1946.
Cele mai cunoscute lucrari ale lui Otto Dix sunt „Metropola”, „Triumful mortii”, „Orasul”, „Razboiul” si „Vanzatorul de chibrituri”. Operele sale pot fi admirate la diferite muzee din Stuttgart si Chemnitz.
Printre cei mai importanti oameni de la care artistul a invatat sunt Max Feldbauer, Otto Gussman si Wilhelm Herberholz. De-a lungul carierei sale, Dix a fost recompensat cu o multime de premii, dintre care mentionam Premiul Cornelius, Premiul Martin Anderson Nexo si Premiul Rembrandt.
Operele sale se remarca prin atentia pentru detalii si prin realismul profund al acestora. De asemenea, capacitatea sa de a conferi esteticii uratului o lumina speciala i-a adus un grad de recunoastere si de apreciere urias. Forta si expresivitatea portretelor sale, dar si a peisajelor tragice pe care le-a reprezentat l-au propulsat in elita artistilor germani ai secolului trecut.
Cuvintele lui Otto Dix (“Ori intru în notorietate, ori devin celebru,”) reprezinta intreaga filosofie a sa despre viata si cariera. De-a lungul existentei sale, artistul a creat peste 1000 de lucrari, dintre care mai bine de 500 doar intre 1915 si 1918. Pe langa picturile sale, el a realizat si gravuri, majoritatea dintre ele avand ca principala tema ororile razboiului si suferintele pe care acestea le aduc oamenilor. Aceste imagini prezinta impresia cutremuratoare pe care Oto Dix a remarcat-o in timpul in care s-a aflat pe front. Experientele sale din razboi l-au inspirat, dupa cum am mai spus, in multe dintre creatiile sale.
Desi s-a aflat intr-un permanent conflict cu nazistii cat timp acestia s-au aflat la putere in Germania, artistul a reusit totusi sa mai creeze ceea ce dorea. Cu toate ca Dix nu si-a propus niciodata sa schimbe oamenii si perceptia lor prin operele sale, o mare parte din populatia germana de pana-n mijlocul secolului trecut si-a gasit un refugiu in lucrarile sale si au constientizat ororile la care erau supusi cei care se impotriveau doctrinei naziste. Odata ce razboiul a luat sfarsit, Germania i-a acordat artistului gloria pe care o merita pe deplin, cinstindu-l atat in timpul vietii, cat si dupa moartea sa.
In concluzie, pictorul si gravorul Otto Dix reprezinta o figura marcanta pentru istoria artistica a Germaniei secolului al XIX-lea. Lucrarile sale, de un realism tragic, in care trateaza teme precum violentele si atrocitatile razboiului, prostitutia sau chiar moartea, prezentate intr-un mod unic si profund personal l-au facut unul dintre cei mai de vaza artisti nu doar ai tarii sale, dar si ai intregii omeniri.
