Pint of science – cel mai mare festival de popularizare a ştiinţei începe în luna mai, obligatoriu la “halbă”

Pint of science este cel mai mare festival de popularizare a ştiinţei, care se bucură de o deosebită apreciere din partea publicului larg. Se desfăşoară în fiecare an, în luna mai (anul acesta, 2022, între 9 şi 11 mai), simultan, în trei seri succesive, în zeci de ţări şi sute de oraşe din întreaga lume, cu mii de participanţi.

Literal, “Pint of science” se poate traduce ca “O halbă de ştiinţă”, făcându-se aluzie la felul în care este organizat acest festival – în baruri, cafenele, pub-uri, alte locuri publice, unde cei interesaţi de cele mai recente şi interesante descoperiri şi cercetări ştiinţifice, din diverse domenii, se pot întâlni cu specialişti de renume, pentru a discuta, în modul cel mai firesc, noutăţile din cele mai diverse zone ale cunoaşterii.

Când şi cum s-a născut Pint of science?

Iniţiativa organizării Pint of science aparţine unui grup de oameni de ştiinţă – cercetători postuniversitari și postdoctorali – din Marea Britanie, care, în 2013, când s-a organizat pentru prima dată acest eveniment, s-au gândit la o modalitate plăcută, atipică, prin care să se ofere marelui public posibilitatea de a se informa, de a înţelege care sunt descoperirile cele mai recente, care este impactul acestora în viaţa oamenilor etc.

De fapt, la vremea respectivă, doi medici din Londra, Dr. Michael Motskin și Dr. Praveen Paul, specializaţi în afecţiunile neurodegenerative (care sunt provocate de pierderea progresivă a structurii sau funcţiei neuronilor), au constatat că, la un moment dat, se crease un decalaj intre eforturile lor de cercetare şi motivaţia care i-a dus pe acest drum.

Chiar şi în cercul lor de specialişti, când cei doi povesteau despre tehnici noi de abordare a bolilor, erau mulţi sceptici a căror opinie mai degrabă discredita ideile lor novatoare. În astfel de împrejurări, au considerat necesar să arate (mai ales persoanelor afectate de boală şi familiilor lor) cum îşi desfăşoară cercetările, ce metode aplică si care sunt rezultatele.

Înainte de Pint of science, în septembrie 2012, cei doi au organizat o acţiune -“Meet the Researchers” (“Faceți cunoștință cu cercetătorii”) – care a adus în laboratoarele lor persoane care sufereau de Parkinson, Alzheimer, de alte boli ale neuronilor motori. Le-au arătat felul în care lucrau, le-au explicat rezultatele obţinute şi toţi vizitatorii au fost fascinaţi de ceea ce au văzut. A fost, după cum declara unul dintre medici, “o inspirație pentru toți cei implicați – cercetători și vizitatori deopotrivă”. În anul următor, în trei oraşe din Marea Britanie, a fost organizată prima ediţie a Pint of science.

Cum se desfăşoară Pint of science?

Dacă, la început, Pint of science s-a desfăşurat numai în trei oraşe din Marea Britanie – Londra, Oxford, Cambridge – astăzi, festivalul de popularizare a ştiinţei are loc în 25 de ţări (din Europa, până în Australia şi Noua Zeelandă, din America, până în Africa de Sud şi Asia), în fiecare din aceste ţări zeci de oraşe fiind implicate în acelaşi timp, în cele trei zile – 9, 10 şi 11 mai, fiind aşteptaţi în jur de 150 000 de participanţi, după ce, în 2020 şi 2021, din cauza pandemiei de Covid-19, întâlnirile s-au desfăşurat online. În 2019, cele mai multe întâlniri au avut loc în Brazilia – în peste 90 de oraşe.

Organizatorii locali (din fiecare ţară) au toată libertatea în privinţa felului în care au loc întâlnirile Pint of science, în alegerea spaţiilor (baruri, cafenele etc.), în felul în care combină ştiinţa, demonstraţiile, interacţiunea cu publicul, expoziţiile ad-hoc, cu arta, cu divertismentul, astfel încât atmosfera să fie cât mai destinsă şi captivantă în acelaşi timp.

Câteva exemple de teme abordate în cadrul festivalului

Cum este posibil, de exemplu, ca o persoană care consumă peşte în cantităţi mari să se intoxice cu mercur, în forme foarte grave, aşa cum s-a întâmplat, de pildă, cu actorul Robbie Williams? Sau care este legătura dintre stridii şi gastroenterită şi cum se face că norovirusurile (extrem de contagioase), din stridii, pe acestea nu le atacă, în schimb, la oameni, pot provoca adevărate epidemii?

În mări şi oceane, există vieţuitoare marine microscopice, de o complexitate celulară inimaginabilă, care au supraviețuit veacurilor și care ne învață multe. Studierea trecutului se dovedeşte a fi o resursă neprețuită pentru înțelegerea prezentului și pentru a ne proteja ziua de mâine – a fost o altă temă abordată în unele dintre acţiunile Pint of science, de anul trecut.

În 2022, organizatori din mai multe ţări au anunţat că subiectele de discuţie vor fi în concordanţă cu evenimentele actuale, dar şi altele legate de domenii diverse, de la atomi în galaxii, stele, pulsari, secretele creierului, fizică fundamentală, psihologia limbajului, farmacologie, microbiologie, neurobiologie, epigenetică, până la probleme de mediu, educaţie, conştiinţă, drept, politică, morală etc. Fiecare seară va oferi o gamă unică de discuții, demonstrații și experimente live, toate susţinute într-un mediu relaxat și informal.

Trăim într-o realitate complicată şi devine tot mai clar că fiecare trebuie să înveţe tot mai multe lucruri despre rigoare, raționament, despre ce se intâmplă in lumea noastră, să se antreneze în chestionarea științifică și să se implice în timp ce învață, iar Pint of science oferă cel mai potrivit context în acest sens.

De ce este utilă popularizarea ştiinţei?

Poate că acest concept – “popularizarea ştiinţei” – încă nu este înţeles corect de foarte mulţi oameni. O dovadă ar fi, de exemplu, reacţia negativă rapidă a unor internauţi, tentaţia lor de a discredita, fără argumente logice, orice informaţii, indiferent de cât de serios sunt documentate şi argumentate acestea, atunci când sunt aduse în atenţia publicului cele mai noi descoperiri ale ştiinţei, care au legătură cu viaţa noastră, în diversele ei ipostaze.

Popularizarea ştiinţei nu trebuie confundată cu pseudoştiinţa. Menirea diverselor modalităţi de popularizare a ştiinţei, fie că este vorba de literatură de acest tip, de filme documentare sau de “festivaluri”, precum Pint of science, sau de mass-media, in general, este aceea de a transmite unui public extrem de diversificat, într-o manieră accesibilă, progresul în cunoaştere, care nu ar avea sens, dacă nu ar fi dedicat oamenilor si dacă nu ar fi inţeles de aceştia.

Apoi, reprezintă şi o modalitate de a accede la cultură, o cale de dezvoltare a spiritului critic, dar şi de a încuraja cercetarea, prin feedback-ul pe care cercetătorii îl primesc de la oamenii care nu se ocupă cu cercetarea.

Literatura de popularizare a ştiinţei, pe de altă parte, a fost promovată, în diverse epoci, de personalităţi remarcabile, precum Isaac Asimov (foarte cunoscut şi ca autor de SF), de arhicunoscutul om de ştiinţă Stephen Hawking, de Carl Sagan, cunoscut astrofizician american, de Desmon Morris, zoolog, etolog, pictor, dar şi autor al unor cărţi de sociobiologie pe înţelesul publicului larg, de Richard Phillips Feynman,laureat al Premiului Nobel pentru fizică, în 1965 etc.

În România, apetenţa pentru o “halbă de ştiinţă” mai are de aşteptat

În ultimii ani, graţie Internetului si accesului aproape gratuit și nelimitat la informație, modalităţile de popularizare a ştiinţei s-au diversificat, odată cu apariţia unui număr mare de site-uri (unele, remarcabile prin calitatea informaţiilor) şi de canale de YouTube de “popularizare”.

Festivalurile de tip Pint of science au avantajul de a fi mai incitante, de a aduce mai aproape, în mod real, oamenii de ştiinţă, fără a se face rabat de la calitate. Iar pentru publicul mai tânăr, astfel de activităţi nu înseamnă că se substituie educaţiei clasice din şcoli, universităţi, ci vin în completarea acesteia, oferă o idee despre dinamica lumii actuale.

Încă de la începuturile acestui fenomen de “popularizare a ştiinţei”, de la sfârşitul secolului al XIX-lea, astronomul şi scriitorul Camille Flammarion, autor a zeci de cărţi prin care a adus mai aproape de public adevărurile ştiinţei, sublinia că: “Vrem să popularizăm știința, adică să o facem accesibilă fără să o diminuăm sau să o modificăm, să ne adresăm tuturor minților care îi înțeleg valoarea și sunt dispuse să-și dea osteneala să acorde o oarecare atenție unor studii serioase” – principiu valabil şi astăzi.

În România, se pare că, din 2013, de când a început Pint of science, până astăzi, nu a existat niciun interes pentru participarea la “Halba de ştiinţă”, de vreme ce ţara noastră nu figurează pe lista solicitanţilor, pentru a se înscrie in rândul ţărilor care au aderat la acest demers.

Ar fi fost de ajuns un grup de iniţiativă, format din voluntari, care să găsească personalităţi ştiinţifice autohtone, dornice să se implice, să interacţioneze cu publicul, să aleagă locurile cele mai potrivite şi plăcute şi să lanseze invitaţiile la Pint of science. Cu siguranţă, ar fi mulţi amatori de o “halbă de ştiinţă”, în locul unei “halbe de bere”.