Acestea sunt cele mai impresionante poduri peste Dunăre

Avand in vedere ca Dunarea este al doilea fluviu, ca marime, din Europa  (dupa Volga, de pe teritoriul Rusiei), de-a lungul timpului, s-au construit nenumarate poduri peste acest curs impresionant de apa, in multe dintre tarile pe care le strabate – Germania (de unde si izvoraste, din Muntii Padurea Neagra), Austria, Slovacia , Ungaria, Croatia, Serbia, Bulgaria, Moldova, Ucraina, Romania.

Curgand de la vest spre est (singurul fluviu din Europa care are o astfel de orientare) si traversand mai multe capitale europene – Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad – pana se varsa in Marea Neagra, formand, mai intai Delta Dunarii, regiune care face parte din patrimoiul UNESCO, fluviul masoara 3019 kilometri. Numele sau vine din latinescul « Danubius », derivat, la randul sau, din sanscritul « danu », care inseamna « rau ». Printre podurile care au atras atentia prin dimensiunea, prin vechimea sau arhitectura lor, se numara:

Podul Apollo, peste Dunare, a fost construit intre 2003 – 2005, in Bratislava, capitala Slovaciei. Are o lungime de 854 de metri, dintre care, peste apa, 231 metri, o structura metalica de 5 240 de tone, iar liniile curbe ale partilor laterale creeaza o impresie de eleganta si armonie cu peisajul. In Bratislava mai exista un pod peste Dunare, mai vechi – Novy Most – suspendat, sustinut de un pilon urias (in varful caruia se afla un restaurant) si de cabluri oblice.

Podul cu lanturi si Podul Margareta (Margit hid) sunt doua dintre cele noua poduri din Budapesta, cele mai vechi din capitala Ungariei, care traverseaza Dunarea, datand din secolul al XIX-lea. Podul Margareta are o constructie interesanta, chiar inedita, deoarece cele doua jumatati se imbina in dreptul Insulei Margareta, aflata in mijlocul Dunarii, o adevarata oaza de verdeata, foarte aprciata de budapestani.

Podul Elisabeta leaga Buda (partea de pe malul drept al Dunarii) de Pesta (partea stanga), numele venind de la imparateasa Austro-Ungariei, sotia lui Franz Joseph. Podul atrage atentia mai ales in timpul noptii, datorita iluminatului special, conceput de un celebru designer japonez, Motoko Ishii.

Podul Maria Valeria (Maria Valeria híd), al carui nume vine de la fiica cea mai mica a imparatului Franz Joseph, leaga, peste Dunare, Ungaria de Slovacia. Distrus de doua ori, in timpul celor doua Razboaie Mondiale, a fost refacut in 2001 si poate fi traversat si cu masina si pe jos.

Podul Pancevo este situat in Belgrad, capitala Serbiei, are o lungime de 1075 metri, si serveste deopotriva transportului rutier si feroviar. Intr-o prima varianta a fost construit in 1935 si refacut in 1946, dupa distrugerile provocate in timpul celui De-al Doilea Razboi Mondial.

Pentru romani, de-a lungul timpului, Dunarea a fost granita naturala in partea de sud si sud-vest, si, mai inainte, hotar pentru Dacia, in raport cu teritoriile aflate sub stapinirea Imperiului Roman. Unul dintre cele mai vechi poduri peste Dunare a fost Podul lui Constantin cel Mare, construit de romani, la inceputul secolului al IV-lea, intre localitatea Sucidava (astazi Corabia, judetul Olt) si Plevna (Bulgaria) si care a ramas functional pentru mai mult de patru decenii.

Potrivit reconstituirilor (deoarece constructia nu mai exista), Podul lui Constantin a fost cel mai lung dintre constructiile de acest fel, din antichitate, si unul dintre cele mai lungi din cate au fost construite vreodata, avand o lungime de 2437 metri, o latime de 5,70 metri, la o inaltime de 10 metri deasupra apei, dimensiuni absolut remarcabile pentru vremea respectiva. Pilonii de sustinere erau din zidarie, cu structura superioara (terasament, parti laterale) din lemn arcuit.

Podul lui Traian (reprezentat si pe Columna lui Traian), ale carui vestigii mai exista si in prezent (langa Drobeta Turnu Severin), a fost proiectat de arhitectul grec Apollodor din Damasc, pentru ca armatele imparatului Traian sa aiba pe unde trece Dunarea, in Dacia, in timpul razboiului din 105-106. Timp de o mie de ani, a ramas cel mai lung pod din lume (1135 metri), avand o latime de 20 de metri si o inaltime de 45 de metri.

In prezent, Podul Giurgiu – Ruse (Podul Prieteniei) este, deocamdata, singurul care leaga Romania de Bulgaria. A fost inaugurat in 1954 si masoara 2 223 metri.

Constructia Podului Calafat – Vidin (rutier si feroviar) a inceput in anul 2007 si va fi dat in folosinta, dupa cum afirma autoritatile, in 2013 (in luna iunie), urmand sa faca parte din Coridorului IV Pan-European de Transport, care uneste Germania, Austria, Ungaria, Slovacia, Romania, Bulgaria, Turcia.  Pentru cei 1 971 de metri de pod, investitia este de aproximativ 160 de milioane euro. Pana cand podul va deveni functional, trecerea Dunarii din Romania in Bulgaria si invers se face cu bacul si cu feribotul.

In interiorul tarii, unul dintre cele frumoase poduri peste Dunare este cel de la Cernavoda (de fapt, un sistem de doua poduri) – numit initial Podul Carol I, ulterior Podul Anghel Saligny, dupa numele proiectantului, un remarcabil inginer constructor, recunoscut la nivel mondial.

La momentul inaugurarii, in 1895, Podul Anghel Saligny era cel mai lung din Europa (4087,95 metri) si al treilea din lume, precum si primul pod de pe mapamond pentru care s-a folosit otelul moale. Astazi, Podul de la Cernavoda face parte din patrimoniul national, iar circulatia se face pe poduri noi, care il dubleaza si care fac parte din Autostrada A2.