Postul Pastelui este cel mai aspru si mai lung post dintre cele patru mari posturi specifice Bisericii Ortodoxa. El reprezinta postul dinaintea Invierii Domnului si este cunoscut sub denumirea de Postul Mare.

Ce reprezinta Postul Pastelui?

A fost oranduit de Biserica pentru pregatirea acelor persoane adulte (catehumeni, in crestinismul primitiv) care urmau sa primeasca Botezul de Pasti, pentru innoirea si renasterea spirituala. In fiecare an, prin Post crestinii ortodocsi se pregatesc sufleteste pentru intampinarea comemorarii Patimilor precum si a Invierii Domnului. De asemenea, reprezinta postul celor patruzeci de zile tinut de Mantuitorul Isus Hristos inainte de a incepe activitatea sa mesianica.

Istoricul acestui post:

In sec al IV-lea, in Ierusalim se postea timp de doua luni inainte de Pasti.

De la sfarsitul sec. al III-lea, Postul Mare a foat impartit in doua perioade. Prima perioada era cea a postului prepascal care avea o durata destul de mare, variabila si tinea pana la Duminica Floriilor. A doua perioada era cea a postului pascal care tinea o saptamana, din Duminica Floriilor si pana in Duminica Invierii.

In sec. al IV-lea, Sinodul I Ecumenic a hotarat data Pastilor si a fost stabilita durata postului de sapte saptamani (cea care este si astazi) de catre Biserica de Rasarit. Ultima saptamana – cea dintre Florii si Pasti – este numita Saptamana Sfintelor Patimi si are semnificatia de saptamana suferintei Domnului.

Pana in sec. al IV-lea unii crestini obisnuiau sa inceteze postul cu ziua de joi din Saptamana Mare, in perioada dintre Florii si Pasti. Insa acest obicei a fost aspru judecat in acea vreme, marturii sunt canoanele care s-au pastrat din acea perioada. Acestea invata pe crestini ca in zilele Pastilor sa posteasca sase zile, incepand din ziua de luni si pana sambata, sa consume numai paine, sare, legume si apa, sa nu se atinga de carne si vin, deoarece acestea nu sunt zile de sarbatoare ci de intristare. De asemenea, doar cei care pot sunt sfatuiti ca vineri si sambata sa tina post negru pana la apusul soarelui.

In vechime, Postul Pastelui era mult mai aspru decat astazi, era tinut cu multa seriozitate si respect, nu admitea exceptii decat in cazul persoanelor care sufereau de o anumita boala.

Biserica Ortodoxa a interzis prazmuirea martirilor in zilele acestea, pomenirea lor a fost hotarata sa se faca numai sambata si duminica. De asemenea sunt interzise serbarile zilelor onomastice si a nuntilor, considerandu-se ca acestea sunt un prilej de veselie si petrecere, care nu se incadreaza deloc bine in atmosfera de sobrietate si smerenie specifica acestei perioade de rugaciune si post. Biserica a cerut intotdeauna respectul cuvenit din partea credinciosilor pentru acest Post, renuntarea lor la diferite spectacole, jocuri si petreceri in aceasta perioada.

Citește și:  Semnificatia oualor de Pasti
Diferite alimente consumate in timpul Postului Pastelui, Foto: travelujah.com

Durata de 40 de zile are valoare simbolica, dar se intemeiaza si pe o traditie veche de atatea ori prezentata in Biblie:

  • 40 de zile a tinut Potopul, care a spalat pamantul de pacate, dupa cum ne prezinta textul Genezei.
  • 40 de zile a stat Moise pe Muntele Sinai pentru a primi in dar Legea de la Dumnezeu.
  • 40 de zile au stat evreii in desert inainte de a ajunge la pamantul fagaduintei.
  • 40 de zile au postit ninivenii pentru a se pocai.
  • 40 de zile si 40 de nopti a postit Iisus inainte de inceperea activitatii misionare pe pamant printre oameni.

Postul este important aproape in toate religiile, fiind practicat in diferite forme si din motive care difera mai mult sau mai putin intre ele. La babilonieni si egipteni Postul era considerat o cale de ispasire a pacatelor. La greco-romani are un caracter religios dar si de curatire. In cultul zeitei Ceres era practicat ca un ritual de pregatire pentru castigarea puterilor spirituale. Hipocrate atribuia longevitatea vietii sale postului, el a ajuns la adanci batranete tocmai datorita faptului ca nu se ridica niciodata de la masa satul. La brahmani si budisti postul era o regula care se respecta foarte strict. La mahomedani exista postul Ramadan cand acestia nu mananca deloc de dimineata pana seara. La evrei Postul era prescris prin acele porunci pe care Moise le-a primit de la Dumnezeu.

Postul Pastelui are o mare importanta in spiritualitatea si viata religioasa a tuturor credinciosilor, este momentul cand cei mai multi dintre ei se impartasesc in perioada acestui post, dupa cum sunt invatati prin Credinta Ortodoxa. Una dintre cele patru porunci ale Bisericii spune: ,,Sa ne spovedim si sa ne impartasim in fiecare din cele patru posturi mari de peste an sau daca nu putem, cel putin o data pe an, in Postul Sfintelor Pasti”.

Preotii ortodocsi sfatuiesc credinciosii sa tina strict Postul Mare daca starea sanatatii le permite acest lucru, iar daca nu sa se sfatuiasca fiecare cu duhovnicul sau, pentru a fi dezlegat de asprimea postului. Orice crestin trebuie sa se spovedeasca in cursul postului, sa se impartaseasca (daca primeste dezlegare de la preot) si sa participe cat mai des la slujbele Bisericii. De asemenea, in aceasta perioada crestinii nu trebuie sa faca petreceri, nunti, aniversari ale zilelor onomastice si de nastere, ci trebuie sa faca multe fapte bune, sa citeasca rugaciuni sau carti religioase (Biblia, Vietile sfintilor) sa fie foarte atenti la vorbele, gandurile si faptele lor, in scopul purificarii launtrice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.