In procesul instructiv-educativ ale statelor din UE, elevul este pregatit si modelat in raport cu cerintele actuale si de perspectiva ale dezvoltarii sociale, fiecare disciplina de invatamant contribuind in acest sens, in functie de continutul ei, prin modalitati si cai specifice.
In ansamblul disciplinelor scolare, care contribuie la formarea personalitatii elevului, un rol esential ii revine istoriei. Sarcina studierii ei nu consta doar in transmiterea unui volum de cunostinte, in informarea elevilor asupra culegerii de date, a faptelor sau evenimentelor, ci mai ales, in formarea capacitatii de interpretare, de intelegere si de actiune. Istoria, ca disciplina de invatamant, este chemata sa inzestreze tanara generatie cu acele cunostinte, conceptii, atitudini, sentimente, care sa o determine sa actioneze cu discernamant si maturitate, in vederea integrarii ei in societate, pe baza unor principii sanatoase. Pornind de la aceste obiective, in unele state ale UE, s-a realizat o modernizare a continutului predarii istoriei, prin elaborarea unor programe de istorie axate in special pe:
1. cunoastere – achizitionarea de cunostinte specifice disciplinei istoriei, cunoasterea principiilor, teoriilor, legilor, structurilor, a datelor referitoare la simbolurile particulare.
2. dezvoltarea capacitatilor intelectuale – intelegerea, transpunerea, interpretarea, extrapolarea, aplicarea, analiza, sinteza si evaluarea.
Franta
In aceasta tara istoria se studiaza in ciclul liceal pe o perioada de trei ani. Continutul disciplinei cuprinde istoria contemporana structurata astfel: in primul an, perioada cuprinsa intre 1880-1919; in al doilea an, perioada cuprinsa intre 1919-1945; in ultimul an, perioada care incepe in 1945 si pana in zilele noastre. Autorii programei de istorie justifica aceasta alegere prin faptul ca tinerii care studiaza istoria, in aceasta perioada, se pregatesc, sau deja isi exercita drepturile politice si civile. Istoria studiata in Franta este o istorie integrata, insa istoria tarii reprezinta o sectiune separata in cadrul programei de istorie. In ultimul an de studiu al istoriei, exista 33 de continuturi de istorie universala si 8 de Istoria Frantei.
La bacalaureat istoria este o disciplina obligatorie, examen scris, dar are un coeficient diferit in cadrul punctajului elevilor, in functie de numarul de ore afectat acestei discipline la profilul respectiv. Programa de istorie pentru bacalaureat este limitata in teme si este realizata din continuturile ultimului an de liceu. Examenul are drept probe comentarea unui text la prima vedere si realizarea unei disertatii pe o tema sau un subiect din programa de bac. Probele urmaresc originalitatea, formulari si argumente pertinente la subiectele propuse, deci, atat dezvoltarea gandirii, a competentelor studierii istoriei, cat si memorarea faptelor si a cronologiei, precum si insusirea si utilizarea corecta a termenilor si notiunilor istorice.
Marea Britanie
Programele de istorie sunt concepute in asa fel incat sa permita elevilor sa profite de pe urma diferitelor moduri de a studia si invata istoria. Ca urmare, in aceasta tara, un proiect de studiere a istoriei in scoli este structurat astfel:
1. Studiu de dezvoltare – are ca scop dezvoltarea capacitatilor elevilor de a intelege evenimentele in desfasurarea lor cronologica, permitandu-le sa faca conexiuni intre trecut si viitor si sa inteleaga factorii care au stat la baza schimbarii si evolutiei, prin studierea unei teme care sa acopere o lunga perioada de timp. Exemplu: Aparitia si dezvoltarea sistemului parlamentar.
2. Studiu in profunzime – este conceput sa ajute elevii sa realizeze prin forte proprii ce inseamna sa fii OM, concentrandu-se asupra ideilor, conceptiilor, credintelor, valorilor si atitudinilor oamenilor din diferite locuri si timpuri. Exemple: Marea Britanie intre 1815-1851.
3. Studiu asupra lumii modern – urmareste sa ajute elevii in insusirea unor momente ale ale istoriei lumii moderne, permitandu-le sa inteleaga legaturile dintre trecut si prezent si demonstrandu-le că importantele probleme ale lumii contemporane nu pot fi intelese fara cunoasterea antecedentelor lor. La aceasta proba, elevii pot alege orice tema doresc, din istoria moderna sau contemporana, pe care o vor comenta ulterior in contextul ei istoric.
4. Istoria in jurul nostru – este un studiu practic al istoriei, in care elevii trebuie sa studieze prin munca de teren o asezare istorica sau arheologica.
Fiecare din aceste tipuri de a studia istoria este evaluat printr-o lucrare de 2 ore in primul caz, reprezentand 45% din nota; in al doilea caz, elevii sunt evaluati tot printr-o lucare, de o ora si jumatate, reprezentand 30% din nota; in al treilea si al patrulea caz, elevii sunt evaluati printr-un studiu asupra cercetarii, atat asupra istoriei moderne, cat si asupra cercetarii practice, care reprezinta 25% din nota.
Elevii sunt obligati sa urmeze toate formele de studiu ale istoriei, alegandu-si cursurile in primele doua situatii si propunand ei insisi subiecte de studiu in cazul ultimelor doua.
Polonia
Programele de istorie sunt concepute in functie de rolul educativ al acestei discipline in cadrul curriculum-ului de baza si a abilitatilor ce vor fi testate la un examen intern sau extern, abilitati legate de invatare, gandire, cercetare, comunicare, cooperare, actiune, etc. Si in aceasta tara, la examenul de bacalaureat, exista o programa numita “ Informatoare”, pregatita in mod independent pentru fiecare regiune. Ulterior, in unele cazuri, in urma cooperarii au rezultat programe comune pentru mai multe regiuni. Se prevede ca in viitor, examenul de bacalaureat sa aiba o singura programa, sa existe un singur Centru National de Examinare, elevii sa poata opta pentru anumite discipline la nivel de baza sau avansat, examenul de tip academic sa fie inlocuit ( si in cazul istoriei ) de un test in care cunostintele si abilitatile sa fie aplicate la situatii concrete.
Finlanda
Vom prezenta mai multe amanunte despre acest sistem de invatamant, pentru a intelege mai bine locul istoriei in invatamantul liceal dar si pentru originalitatea lui.
In invatamantul secundar superior, (denumirea liceului in Finlanda), elevii sunt organizati in clase dupa varsta si materiile pe care le studiaza si care se schimba in fiecare an. Incepand din anul 1982, cursurile liceale sunt organizate in module, fiecare modul cuprinzand 38 de lectii a cate 45 de minute fiecare. Anul de studiu este impartit in 5 sau 6 perioade, fiecare avand un program propriu de studiu. Mai mult, fiecare perioada este axata pe o combinatie data de materii. Scolile pot decide repartitia si ordinea modulelor. Din 1994 ciclul liceal nu mai este obligatoriu divizat in ani de studiu, elevii putand sa termine cursurile in 3 sau 4 ani, in functie de ritmul propriu.
Anul scolar are de regula 33 de saptamani, anul terminal fiind mai scurt. Materiile sau combinatiile de materii sunt precizate in invatamantul liceal finlandez prrin legea si decretul asupra invatamanului secundar superior. Consiliul de Stat fixeaza numarul minimal de module. Acest Consiliu nu elaboreaza decat directivele acestor programe, care sunt concepute de scoala sau de mai multe scoli ale unei municipalitati. Studiile liceale cuprind cursuri obligatorii, cursuri avansate si cursuri aplicate. Elevii sunt obligati sa urmeze cursurile obligatorii. Scolile pot propune cursuri avansate, elevii putand sa aleaga cursurile pe care le doresc, dar fiind obligati sa parcurga un numar minimal de module. Cursurile aplicate constau in studiul complementar la materiile deja incepute sau in alegerea de noi materii.
Istoria se poate studia, fie in cadrul disciplinelor obligatorii (5 cursuri propuse de scoli din care 3 minimum sunt obligatorii), fie optional, sub formele precizate mai sus. Ea este studiata sub forma unor combinatii de materii: Istorie – Studii Sociale, Istorie-Educatie Civica. La sfarsitul studiilor liceale, (de regula cel de-al treilea an),elevii sustin examenul de aptitudini,bacalaureatul, pe baza caruia pot accede in invatamantul superior. El consta in 4 materii obligatorii:1. limba materna; 2. a doua limba oficiala; 3. o limba straina si matematica; 4. stiinte sau stiinte umane, unde intra si istoria sub forma combinatiilor mai sus mentionate. Examenul este organizat la nivel national de catre Ministerul Educatiei, iar elevii primesc certificate cu calificative pentru fiecare materie.
