Protoceratopsul este un dinozaur erbivor din familia Protoceratopsidae, recunoscut pentru scutul său osos distinctiv și ciocul asemănător cu cel al unei păsări.
Descoperirea fosilelor de Protoceratops în Mongolia
Protoceratopsul a fost un dinozaur erbivor care a trait in zonele impadurite de pe teritoriul ocupat astazi de Mongolia. Ramasitele sale fosile au fost descoperite in anul 1920, in Desertul Gobi din Mongolia si au fost descrise in anul 1923, de catre paleontologii W.K.Gregory si Walter W. Granger. Specia a fost numita stiintific Protoceratops andrewsi.
Acest animal preistoric a trait in era Mezozoica, in Cretacicul superior, cu 85-71 milioane de ani in urma. Cercetatorii au estimat lungimea sa ca fiind de aproximativ 2 m, inaltimea de 0,7 m si greutatea de 180 kg. Avea capul mare, mai lat in zona obrajilor si ingust spre varful botului, care se termina cu un cioc ascutit si puternic.
Caracteristicile fizice și adaptările lui Protoceratops
Ciocul era cornos, avea partea superioara mai mare decat cea inferioara si era prevazut cu dinti. Dinozaurul isi folosea limba sa aduca manunchiuri de plante in apropierea ciocului, apoi le smulgea si le taia cu acesta, le maruntea cu dintii ascutiti si le inghitea.
Protoceratopsul avea o podoaba capilara reprezentata printr-un scut gros pozitionat in zona cefei. Aceasta avea o forma rotunjita pe margini si era prevazuta cu orificii acoperite de piele rezistenta astfel incat greutatea scutului nu era mare. Cercetatorii au emis ipoteza ca acest scut era la locul de insertie al muschilor din zona cefei si maxilarelor. Probabil ca aceasta podoaba capilara proteja gatul de atacul dinozaurilor pradatori.
Membrele anterioare erau mai scurte comparativ cu cele posterioare, dar toate erau robuste si musculoase, capabile sa tina intreaga greutate corporala a acestui dinozaur. Labele din fata erau late, terminate cu cate cinci degete, iar cele din spate aveau cate patru degete – toate prevazute cu copite contondente. Coada era lunga, groasa la baza si subtire spre varf, ea avea rol in sustinerea echilibrului corpului.
Mersul acestui dinozaur era pe toate cele patru picioare. De asemenea s-a constatat ca dimensiunile scuturilor si a craniilor ce au fost descoperite la mai multe schelete fosile erau variabile – lucru ce arata diferenta de sex si varsta. Desigur masculul aveau scutul mai mare si corpul mai greoi decat femela.
Comportamentul social și reproducerea lui Protoceratops
In perioada de imperechere intre masculi se dadeau lupte pentru castigarea suprematiei in turma si impresionarea femelelor. Rivalii se loveau intre ei si se impungeau cu scuturile pana cel mai slab renunta. Deseori isi demonstrau puterea prin expunerea podoabei capilare, insa evitau pe cat posibil sa-si distruga aceste scuturi in timpul luptei. Ei se loveau mai ales cu proeminenta nazala – care avea forma unui corn si care era un element caracteristic lor si nu aparea la femele.
Cercetatorii au descoperit cuiburi de Protoceratops care contineau si 30 de oua fosilizate, fapt ce arata ca aceste animale traiau in grupuri si femelele depuneau oua in cuiburi comune. Fiecare femela elimina un numar mic de oua printr-un orificiu numit cloaca, care avea rol si de organ excretor si de organ genital. Fiind examinate la microscop, cojile acestor oua aveau conuri mici de calcit, cu varfuri indreptate spre interior.
Aspectul diferit al conurilor arata ca in cuib au fost depuse mai multe tipuri de oua (ce au apartinut mai multor femele) si care aveau canale si pori prin care oxigenul ajungea la embrion. Interesant era modul de depunere al oualor si forma lor alungita. Ouale erau asezate in forma de spirala pe trei randuri.
Daca vreun dinozaur pradator vroia sa jefuiasca cuibul, femelele se coalizau intre ele, deveneau foarte agresive fata de acesta, il loveau fiecare cu ciocul puternic si cu coada lunga ca un bici. De obicei aceste lupte se sfarseau cu moartea pradatorului dar si cu distrugerea catorva oua.
Aceste cuiburi reprezentau o tentatie pentru dinozaurii pradatori, mai ales pentru cei de talia mica, ca de exemplu Oviraptorii si Velociraptorii – lucru ce este demonstrat prin faptul ca au fost gasite scheletele fosilizate ale unui Velociraptor si al unui Protoceratops care s-au muscat intre ei in timpul luptei si au murit amandoi.
Dinozaurul Protoceratops face parte din ordinul Ornithischia, familia Protoceratopsidae.
Interacțiunile dintre Protoceratops și prădătorii săi naturali
De-a lungul Cretacicului superior, Protoceratopsul a fost adesea vânat de prădători rapizi și periculoși, precum Velociraptorul. Una dintre cele mai celebre descoperiri paleontologice este un fosil în care un Protoceratops și un Velociraptor au murit încleștați într-o luptă. Această scenă fosilizată sugerează că Protoceratopsul nu era o pradă ușoară; se apăra agresiv folosindu-și ciocul ascuțit și scutul protector.
Confruntările dintre aceste două specii erau frecvente, mai ales în zonele în care ambele se întâlneau pentru a căuta hrană sau apă. Velociraptorul încerca să atace puii sau să fure ouăle din cuiburi, dar femelele de Protoceratops apărau teritoriul cu tenacitate, folosindu-se de lovituri rapide cu ciocul și coada lungă pentru a respinge atacurile.