Ramses al II-lea sau Ramses cel Mare, rege al Egiptului intre 1301 – 1235 i.Hr., a fost unul dintre cei mai cunoscuti si mai puternici faraoni, cu o domnie aureolata de glorie. In vremea sa s-au construit, de-a lungul Nilului, orase si s-au edificat monumente, precum celebrul Far din Alexandria, considerat a saptea minune a lumii, sau templul Abou Simbel, construit direct in piatra, pentru a aminti de batalia de la Kadesh, dintre Imperiul Egiptean si Imperiul Hitit, templu care, astazi, face parte din Patrimoniul UNESCO. S-au pastrat, de asemenea, nenumarate statui care il reprezinta, cu numele sau gravat pentru eternitate, si o multime de alte obiecte de arta raspandite, in prezent, in marile muzee ale lumii. Stapanind peste vaste teritorii, Ramses al II-lea a inteles sa incurajeze nu numai dezvoltarea economica a tinuturilor cucerite, dar si o religie transfrontaliera, redand templelor si cultelor importanta lor, in viata cetatii, in plus sustinand stralucirea si fastul ceremoniilor.
Ramses al II-lea a ramas in istorie si prin « performanta » de a fi avut peste 100 de copii (unii cercetatori spun ca 106 ar fi numarul exact, 50 de baieti si 56 de fete), intr-o viata lunga si plina de vitalitate, faraonul stingandu-se la varsta de 91 de ani. Prima dintre sotiile sale, cea mai iubita, se pare, a fost Nefertari Meryenmout, si ea reprezentata pe foarte multe dintre monumentele ridicate de faraon. Au avut impreuna noua copii. Cea de-a doua sotie a fost Isis-Neferet, care i-a daruit sapte copii (unul dintre ei, Merenptah, devenind, mai tarziu, succesorul lui Ramses cel Mare), a treia, Henoutmire (care i-a devenit sotie cand aceasta avea 16 ani, neavand impreuna niciun copil), a patra – Maathorneferoure, o printesa hitita, de la care a avut un baiat – Neferoure, apoi Bentanat, Merytamon etc. La numarul nevestelor (douasprezece, in total) se adauga acela al concubinelor, peste 200, multe dintre acestea daruindu-i si ele copii.
Faptul ca Ramses al II-lea a murit nonagenar a facut ca ultima parte a vietii sa ii fie umbrita de disparitia succesiva a multora dintre mostenitorii sai, inclusiv a sotiei sale favorite, Nefertari. Faraonul s-a stins si el din viata in anul 1304, dupa 66 de ani de domnie si a fost inmormantat in Valea Regilor, o regiune din Egipt situata pe malul Nilului (nevizitabila astazi, din pricina gradului avansat de degradare, consecinta a frecventelor inundatii din zona, dar aflata in curs de restaurare). Tot aici au fost gasite si mormintele copiilor lui Ramses al II-lea, neexplorate in totalitate nici pana in prezent. Resturile mumiei faraonului au fost transferate, in 1970, la Muzeul din Cairo.