Randunica de noapte americana este considerata de specialisti cea mai mica specie din America de Nord si face parte din categoria randunelelor nocturne si crepusculare, care se deosebesc in principal prin conformatia corpului si coloritul penajului.
Ca si acestea este o specie nocturna, iar in perioada lunilor de iarna nu hiberneaza, doar sta ascunsa in pesterile stramte si adanci sapate in stanca sau in nisele canioanelor, intr-o stare speciala de somnolenta, avand metabolismul redus, bataile inimii mai rare si respiratia mai usoara pentru a-si conserva energia, o astfel de stare ciudata este foarte rar intalnita la alte specii de pasari asemanatoare ei.
Aceasta randunica este partial migratoare, arealul sau este alcatuit din regiunile aride, desertice sau putin impadurite din nordul si centrul Mexicului, sudul Canadei, vestul si centrul Statelor Unite ale Americii.
Exemplarele adulte au lungimea corpului de 18-21 cm, greutatea de 50-100 g si anvergura aripilor de 30 cm. Masculul si femela au penajul putin diferit insa in aceleasi nuante de gri si negru, cu mici pete deschise in nuante de ocru. Capul este lat, corpul zvelt, ciocul micut si robust, cu varful ascutit, de culoare neagra. Coada este scurta, aripile foarte lungi, picioarele subtiri, terminate fiecare cu cate trei degete orientate inainte si unul inapoi, prevazute cu gheare mici si ascutite de culoare inchisa.
Ochii sunt mari si rotunzi, pozitionati pe partile laterale ale capului, au irisul de culoare inchisa, acuitatea vizuala este buna, randunica reusind sa vada bine prada si dupa apusul soarelui. In dreptul ciocului, de o parte si de alta a acestuia are cateva perechi de pene senzitive, foarte subtiri si destul de lungi, caracteristice randunelelor de noapte.
Randunica de noapte americana este o specie insectivora, obisnuieste sa vaneze din zbor insecte, fluturi, lacuste, greieri si gandaci. Ea inghite prada intreaga, doar putin o marunteste in pliscul puternic, apoi la fel ca si bufnitele regurgiteaza ghemotoace de reziduri alimentare pe care nu le poate digera. Are obiceiul ziua sa stea ascunsa in pesteri si crapaturi de stanci, iar seara sa iasa din ascunzatoare si sa scoata sunete caracteristice nu foarte stridente, care se aseamana cu un suierat de sarpe.
In perioada clocitului randunica de noapte americana isi face cuibul pe sol intr-o groapa sau adancitura camuflata de vegetatia ierboasa sau de un tufis des. Femelele care traiesc in regiunile sudice clocesc in perioada lunilor martie-august, iar cele din zonele nordice au sezonul de reproducere in lunile mai-septembrie. Intr-un an de zile femela depune o singura ponta formata din 2 oua mici, crem sau albe.
Acestea sunt clocite de ambii parteneri, schimbandu-se intre ei, o perioada de 3 saptamani. Dupa eclozarea oualor apar puii care au corpul acoperit cu puf si sunt neajutorati. Acestia sunt ocrotiti si hraniti de parinti cu larve de insecte bogate in substante nutritive timp de aproximativ 23 de zile, pana in momentul in care incep sa zboare si sa-si vaneze prada singuri.
Randunica de noapte americana are denumirea stiintifica de Phalaenoptilus nuttallii, face parte din ordinul Caprimulgiformes, familia Caprimulgidae. Aceasta specie nu este pe cale de disparitie, numarul de exemplare este foarte mare.
Video – Randunica de noapte americana (Phalaenoptilus nuttallii):
