Dincolo de zgomotul omniprezent al rețelelor sociale de astăzi, se profilează o schimbare fundamentală în modul în care utilizatorii interacționează online. După mai mult de un deceniu în care platforme precum Facebook, Instagram și Twitter au fost inima comunicării sociale, o revoluție tăcută are loc.
Evoluția utilizatorului de Social Media
În ultimii ani, rețelele de socializare de mare anvergură și-au cam pierdut din farmec. Mulți utilizatori și-au redus semnificativ prezența pe aceste platforme, alegând în schimb cercuri online mai mici și mai intime. Aceste spații mai reduse, precum grupurile de chat private, oferă un refugiu de la presiunile constante de a posta, de a fi mereu „on”, și de a se confrunta cu un flux nesfârșit de conținut sponsorizat și reclame.
Aceste realități nu trebuie să ne ducă însă cu gândul la moartea rețelelor de socializare. Dimpotrivă, asistăm la apariția unui nou val de platforme, care caută să recreeze experiențele autentice de socializare, așa cum erau acestea la începuturile lor. Noile platforme nu au încă dimensiunea gigantilor rețelelor de socializare, dar aduc o speranță în sensul de schimbare.
Pasul către „Pluriverse”
Potrivit lui Ben Grosser de la Harvard University’s Berkman Klein Center for Internet & Society, marile platforme, precum Facebook, au abandonat treptat obiectivul lor inițial de a „a aduce lumea mai aproape” în favoarea unor designuri orientate către profit și angajament. Impactul acestei schimbări este resimțit profund de utilizatori.
Un concept recent propus de cercetători este ideea de „pluriverse”, un ecosistem compus din platformele existente și o serie de platforme online mici, care gazduiesc conversații intime sau specifice unui interes. Într-o astfel de viziune, utilizatorii ar putea naviga liber între mai multe platforme, folosind fiecare pentru un scop și un public specific.
Orașele Online
Rebecca Rinkevich, directorul Institute for Rebooting Social Media, menționează importanța păstrării accesibilității oferite de platformele mari. Totuși, ea crede că, pe măsură ce atenția se disipează pe diverse platforme, dialogul online va deveni mai provocator. Mike McCue, CEO-ul Flipboard, subliniază necesitatea unei combinații între transparența comunităților mici și capacitatea de a ajunge la milioane de utilizatori.
Un exemplu în această direcție este Threads, inițiativa Meta pentru a înlocui Twitter. Acesta se bazează pe protocolul ActivityPub, permițând interacțiunea cu alte platforme care folosesc același sistem. Aceasta sugerează o viziune în care utilizatorii pot alege și personaliza experiența lor online, eliminând granițele închise ale marilor platforme.
Un Internet mai „sănătos”
Steve Teixeira, de la Mozilla, evidențiază faptul că rețelele de socializare, în forma lor ideală, ar trebui să faciliteze conexiuni autentice și să ajute oamenii să rămână informați. Diversificarea rețelelor de socializare ar putea permite fiecărei funcții cheie să prospere în propriul său context, evitând aglomerarea și polarizarea.
Controlul mai mare al utilizatorilor asupra experienței lor online și posibilitatea de a-și modela fluxurile de conținut pot avea efecte benefice asupra sănătății mentale. Această evoluție spre o varietate de platforme reflectă mai bine diversitatea persoanelor care le folosesc și permite un grad mai mare de personalizare și autonomie.
Desființarea platformelor monolitice de socializare și apariția unor noi experiențe sociale marchează un punct de cotitură în evoluția comunicării online. Această transformare încurajează utilizatorii să reevalueze modul în care folosesc rețelele de socializare și să se îndrepte către o relație mai sănătoasă cu acestea. Deși nu se știe cum va arăta următoarea platformă majoră de socializare, această tendință actuală sugerează o viitor mai fragmentat, dar mai personalizat și autentic, cel puțin în social media.
