Rata de promovabilitate sau rata de promovare? Recentul concurs pentru ocuparea funcţiei de director de şcoală a generat, în mass-media, o serie de articole pe această temă, în titlurile cărora putem citi: “Promovabilitate de 65,8% la concursul pentru ocuparea funcţiilor de director de şcoli”, “Procent de promovabilitate de 56,65% la concursul pentru directori de școli în judeţul X” etc.
În mod similar, în fiecare an, examenele naţionale – Bacalaureat, Evaluare Naţională – sunt însoţite de ştiri precum: “Bacalaureat – care sunt ratele de promovabilitate în ultimii 16 ani?”, “Rata de promovabilitate la Testele Naţionale, în urma contestaţiilor”, “Judeţul X se laudă cu cea mai mare rată de promovabilitate din țară” etc.
Astfel de exprimări sunt atât de des folosite încât par fireşti, corecte, puţini mai sesizează, poate, inadvertenţa acestor structuri lingvistice. Substantivul “promovabilitate”, potrivit DEX, înseamnă: “însușirea a tot ceea ce poate fi promovat/ însușirea de a fi promovabil”.
Originea cuvantului “promovabilitate”. De ce nu este corectă structura “rata de promovabilitate”?
În DEX, în privinţa originii cuvântului, se precizează: din englezescul “promovability”. Dar, după cum subliniază, într-un articol, Rodica Zafiu, prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, “Dicţionarele englezeşti cuprind doar forma promotability (n.n. nu “promovability”), căreia atestările on-line îi indică o folosire dominantă în contextele potrivite, cu referire la previziune şi calculul posibilităţilor. În schimb, cele două sute de atestări ale formei promovability pe care le oferă o căutare cu motorul Google provin aproape exclusiv din traduceri din română sau din texte publicate pe site-uri româneşti […] În concluzie, promovability nu e un cuvânt englezesc, iar despre promotability nu avem dovezi că ar fi influenţat evoluţia din română”.
În limba română, “promovabilitate” este un cuvânt derivat cu sufixul “-itate”, din adjectivul “promovabil” (care poate fi/ care are calitatea de a fi promovat). Cuvântul “promovabilitate” exprimă, aşadar, o posibilitate, iar utilizarea acestuia pentru a exprima o certitudine, ca în titlurile citate la începutul articolului, este o eroare de logică. În plus, trădează şi o anume preţiozitate in utilizarea limbii, care explică, într-o oarecare măsură, frecvenţa structurii “rata de promovabilitate”.
De altfel, o astfel de tendinţă de formare a unor derivate cu sufixul “-(bil)itate” pare a câştiga teren în limba română actuală, deşi impresia este de artificialitate, de lipsă de naturaleţe in exprimare, după cum se poate vedea în câteva exemple luate la întâmplare de pe Internet – ocupabilitate (de exemplu, “nivelurile de ocupabilitate pe piaţa muncii”), intenţionabilitate (“naşterea ideii de intenţionalitate…”), prezidenţiabil/ prezidenţiabilitate (“longevitatea întru prezidenţiabilitate”), scuzabilitate (“debitorul fraudulos nu va beneficia de scuzabilitate”) s.a.m.d.
Prin urmare, când ne referim la numărul/ procentul celor care au promovat un examen (deci, când exprimam o certitudine, şi nu o posibilitate), vom spune corect “rata de promovare”/ procentul de promovare”/ “procentul celor care au promovat examenul” etc.
„Prin urmare, când ne referim la numărul/ procentul celor care au promovat un examen (deci, când exprimam o certitudine, şi nu o posibilitate), vom spune corect “rata de promovare”/ procentul de promovare”/ “procentul celor care au promovat examenul” etc.”
https://destepti.ro/exprimarea-procentelor-procentajului-greseli-frecvente