Rechinul de recif negru traieste in Oceanul Indian si Pacific, in Marea Rosie, in apropierea Insulelor Maldive, Madagascar, coastei Thailandei, Japoniei si este cea mai comuna specie din zona tropicala.
Habitatul rechinului de recif negru
Cu un corp hidrodinamic și abilități excelente de înot, rechinul de recif negru impresionează prin modul său de viață și comportamentul său curajos.
Inoata la adancime mica, isi tine mereu inotatoarea dorsala la suprafata apei lasand sa se vada varful ei de culoare neagra ce contrasteaza puternic cu coloritul gri-cenusiu sau gri-maroniu de pe partea dorsala a corpului. Pe partea ventrala coloritul este mult mai deschis, albicios.
Caracteristicile fizice și adaptările rechinului
La varsta adulta rechinii pot avea lungimea corpului de cel mult 1,6-2 m si greutatea de aproximativ 45 kg. Corpul sau lung cu aspect hidrodinamic, dar si inotatoarele bine dezvoltate ii ofera posibilitatea de a inota excelent, cu abilitate si viteza mare. Numele sau vine de la varful negru al inotatoarelor sale si de la mediul in care traieste in zonele de recif.
Are capul alungit, botul mare si bont, gura mare pozitionata in partea inferioara a acestuia. Ochii sunt mari, pozitionati pe partile laterale ale capului, simtul vazului este bine dezvoltat dar si cel olfactiv este la fel de bun. Nu prezinta vezica cu aer ce sa-i asigure flotabilitatea in apa, aceasta functie este indeplinita de ficatul sau care este foarte gras.
Rechinul are doua inotatoare dorsale, prima mai mare si a doua mai mica situata mai aproape de pedunculul codal. Inotatoarele pectorale sunt alungite, iar in apropierea lor pe partile laterale in zona capului se disting cate 5 fante branhiale mari, situate la distanta egala intre ele.
Reproducerea și creșterea puilor
Reproducerea este vivipara, imperecherea se face burta la burta intre mascul si femela aproape de suprafata apei. Femela are o perioada de gestatie de 9 luni, apoi naste 2 pana la 6 pui care au la inceput lungimea de 35-55 cm si cresc in fiecare an cate 5 cm.
Femela nu se ocupa de puii ei, inca de la nastere acestia sunt lasati liberi sa-si caute hrana singuri in zonele cu mangrove sau cu alge marine si sa fie independenti. Deseori puii de rechin sunt atacati de rechinii tigri si rechinii de recif albi care traiesc in acelasi habitat.
Speranta de viata la rechinul de recif negru este de aproximativ 30-40 de ani.
Dieta și obiceiurile alimentare
Aceasta specie este destul de periculoasa pentru om, ataca scufundatorii fiind manat de curiozitate catre acestia si poate musca indiferent daca este provocat sau nu. Hrana lor consta in special din pesti de recif, creveti, calamari, caracatita, sepie, pisici de mare si alte specii de rechini mai mici. De asemenea, consuma iarba de mare si alge.
Rechinul de recif negru face parte din ordinul Carcharhiniformes, familia Carcharhinidae si are denumirea stiintifica de Carcharhinus melanopterus. Riscul de disparitie al acestei specii este redus.
Importanța ecologică a rechinului de recif negru
Rechinul de recif negru joacă un rol crucial în menținerea echilibrului ecologic al recifelor de corali. Ca prădător de top, contribuie la controlul populațiilor de pești și nevertebrate, prevenind astfel supraaglomerarea speciilor care ar putea afecta ecosistemul marin.
În plus, prezența rechinilor indică sănătatea generală a habitatului, deoarece aceștia prosperă doar în medii curate și bine echilibrate.
Amenințări și măsuri de conservare
Deși riscul de dispariție al rechinului de recif negru este redus, specia se confruntă cu amenințări precum poluarea, pescuitul excesiv și distrugerea recifelor de corali. În multe regiuni, acești rechini sunt vânați pentru aripioarele lor, ceea ce duce la scăderea populațiilor locale.
Conservarea habitatului lor este esențială, iar inițiativele internaționale de protejare a recifelor contribuie la asigurarea unui viitor pentru această specie iconică.
Video – Rechinul de recif negru (Carcharhinus melanopterus):
