Toate reptilele marine au trait odata pe uscat, insa in urma cu milioane de ani, in era Mezozoica, stramosii lor s-au adaptat la viata acvatica, picioarele lor s-au transformat in patru inotatoare si au inceput sa-si petreaca majoritatea timpului in apa. In perioada Jurasicului marile erau populate de numeroase creaturi ciudate, din care fac parte si amonitii care se foloseau de tentaculele lor pentru a prinde in cursa prada mult dorita.

Cele mai vechi reptile marine dar mai ales cele mai bine adaptate la viata acvatica erau rapizii Ophtalmosaurus. Aceste reptile aveau corpul asemanator cu al pestilor, traiau in grupuri mari, erau animale vivipare, care in perioada de reproducere se adunau in apele cele mai adanci ale marilor pentru a da nastere puilor.

Reptile Marine

Alte reptile marine obisnuiau sa-si foloseasca toate cele patru inotatoare pentru a inainta in apa si a urmari bancurile mari cu pesti. O astfel de reptila a fost Cryptoclidusul care avea o metoda de locomotie nemaiintalnita astazi. Folosea inotatoarele separat de parca ar fi avut niste aripi subacvatice ce ii dadeau posibilitatea de a inainta cu viteza sau le misca pe toate impreuna pentru a-si mari viteza deodata, pe distante scurte.

In acele vremuri existau numeroase insule mici populate cu animale care erau nevoite sa-si caute hrana in apa marii pentru a supravietui. Printre rocile ascutite de pe insule traiau pterozaurii marini Rhamphorhynchus. Acestia erau niste dinozauri zburatori care se adaptasera perfect la viata pe tarmul marii, aveau o metoda de a prinde prada din apa fara a-si uda aripile. Zburau deasupra valurilor cu ciocul in apa prinzand tot ce le aparea in cale. Aveau dintii lungi si ascutiti distantati unul fata de altul, perfect adaptati pentru a prinde pestii alunecosi din apa. Dupa ce erau omorati, fiind intepati de mai multe ori prin deschiderea si inchiderea celor doua maxilare, pestii erau inghititi intregi.

Mare parte din speciile de reptile marine obisnuiau sa depuna ouale pe sol, altele insa erau scutite de nevoia de a iesi afara din apa pe tarm deoarece erau vivipare, nasteau pui vii. Acest lucru le-a permis oarecum sa evolueze precum pestii. Fiecare femela nastea unul sau mai multi pui, intotdeauna nasterea lor se facea cu coada inainte, in caz contrar puii se puteau ineca inainte de a reusi sa iasa complet din pantecele mamei.

Imediat dupa nastere puii trebuiau sa inoate cu viteza la suprafata apei, sa respire, apoi avand plamanii plini cu aer puteau cobora din nou in adancuri. Inca din primele momente, viata lor era in pericol, ei deveneau vulnerabili in aceste ape pline de pradatori acvatici. In acele vremuri toate reptilele marine obisnuiau sa manance puii altor reptile pentru a-si mari sansele de supravietuire.

Citește și:  Mamifere copitate, tapirul de munte (Tapirus pinchaque)

Reptile marine - MosasaurusIn era Mezozoica existau dinozauri uriasi pe sol dar si reptile marine imense in apa, care vanau pesti sau se atacau intre ele. Dintre acestea cele mai impresionante erau Plesiosaurusul si Mosasaurusul. Acestia se asemanau cu niste balene ucigase tinand cont ca puteau ajunge si la lungimea de 8-12 m.

Dintre reptilele marine cei mai slabi inotatori au fost Placodontii, care se asemanau cu niste broaste testoase cu coada lunga. Acestia au evoluat timp de 35 de milioane de ani in diferite specii, insa nici una dintre ele nu s-a adaptat perfect la viata in largul marii. Ei au reusit doar sa populeze apele de coasta mai putin adanci si sa-si depuna ouale pe uscat.

In perioada Jurasicului au trait Pliozaurii – un gen de reptile marine care prin corpul liniar si aripioarele laterale foarte lungi devenisera inotatori foarte buni, iar prin capul imens dotat cu dinti lungi, ascutiti si puternici, erau pradatori marini de temut. Reuseau sa strapunga si sa ucida cu usurinta prada, sa o inghita aproape intrega fara a o rupe in bucati prea mici.

La sfarsitul Cretacicului marile erau populate de Plesiozauri care aveau corpul dens si inotatoare foarte puternice si flexibile, iar gatul extrem de lung. Unele specii ajunsesera la dimensiuni uriase, ca de exemplu Elasmosaurusul care masura de la cap pana la varful cozii 12-14 m. Acesta, desi avea muschii din zona umerilor foarte bine dezvoltati, totusi corpul masiv il obliga sa inoate destul de incet.

Comparativ cu Plesiozaurii un alt gen de reptile marine – Nothozaurii – aveau gatul relativ scurt, corpul zvelt si coada nu foarte lunga. Aveau dentitia ca o sita cu ajutorul careia prindeau pestii, femelele isi depuneau ouale pe uscat, iar narile lor erau dotate cu glande de eliminare a sarii, cu ajutorul carora era reglat echilibrul sarii in organism.

Reptile marine preistoriceDintre reptilele marine exclusiv acvatice se remarca Ihtiozaurii – cei mai rapizi inotatori care au supravietuit pana la sfarsitul Cretacicului. Acestia erau perfect adaptati la mediul acvatic, se aseamanau oarecum cu delfinii sau rechinii de azi, aveau inotatoarele laterale bine dezvoltate, pe partea dorsala o inotatoare triunghiulara carnoasa, iar caudala era bifurcata. Aceste animale marine traiau numai in largul marii, se hraneau cu peste, nasteau pui vii si respirau aer la suprafata apei.

In mare sursa de hrana era asigurata, in apa si pe fundul marii traiau pesti, cefalopode, crustacee, amoniti, belemniti, melci, scoici, brachiopode – hrana preferata a reptilelor marine. De asemenea, marea continea materie organica moarta, cat si substante nutritive ce proveneau de pe uscat.

Astfel, dinozaurii de talie mare populau uscatul, dinozaurii zburatori stapaneau cerul, iar reptilele marine dominau adancurile marilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.