Dacă aveţi drum în Sighişoara, nu trebuie să rataţi Rezervaţia cu stejari seculari de la Breite. Aici se află cei mai bătrâni copaci din această zonă şi poate chiar din România, care impresionează prin dimensiuni şi frumuseţe.
Nu este deloc greu să ajungi aici. O poţi face ori din cartierul Corneşti pe Dealul Visii, ori din cartierul Ana Ipătescu. Doar doi kilometri despart oraşul medieval de platoul Breite, care trebuia să devină aeroport sau parc de distracţii şi a rămas, în schimb, cel mai mare şi mai bine conservat habitat de pajişte împădurită. Este o zonă recunoscută atât naţional, cât mai ales internaţional, fiind protejată de Consiliul Local şi de o fundaţie.
Platoul Breite a fost martorul evoluţiei oraşului Sighişoara. De aici, s-a exportat mult lemn de stejar, care a ajuns chiar şi în URSS. Tot aici aveau loc tot felul de serbări câmpeneşti, până când regimul comunist a intervenit şi le-a interzis. Acest regim a vrut să facă aici un aeroport, iar apoi o zonă de exploatare agricolă.
Foarte mulţi arbori au fost tăiaţi în acea perioadă şi chiar aruncaţi în aer, cu scopul de a crea plantaţii de cereale. Nici guvernul din 2001 nu a fost impresionat de această zonă, dorind să facă aici Dracula Park, însă intervenţia UNESCO a oprit acest lucru.
Rezervaţia cu stejari seculari de la Breite este împărţită în şase zone, trei dintre ele fiind sub o protecţie strictă. Platoul este situat la o altitudine de 525 m, suprafaţa totală fiind de 70 de hectare.
Pădurea de aici s-a format prin rărirea vechii păduri naturale, astfel încât distanţa dintre stejari să fie potrivită pentru fructificarea lor la nivel maxim. Ghindele erau folosite pentru hrănirea porcilor, dar şi de către oameni. Se pare că lemnul de aici a fost folosit şi pentru construirea caselor săseşti din Sighişoara.
Cea mai protejată specie din această rezervaţie este stejarul penduculat, toţi stejarii de aici având vârste venerabile. Cel mai bătrân dintre ei are în jur de 700 de ani, o circumferinţă de 7 metri şi a fost poziţionat pe locul 59 într-un top al celor mai bătrâni copaci din lume.
Cei mai mulţi arbori au circumferinţa între 400 şi 500 cm, vârsta lor învârtindu-se undeva la 350-450 de ani. Din păcate, starea lor de sănătate nu este tocmai bună, din cauza intervenţiei omului. Săparea unor şanţuri de drenaj sau vandalizarea îi fac să sufere pe aceşti arbori, care devin mai sensibili odată cu trecerea timpului.
Rezervaţia cu stejari seculari de la Breite ascunde şi o faună interesantă. Zona de sud este mai puţin tulburată, drept pentru care aici se pot vedea mamifere ca pisica sălbatică, ursul brun sau lupul.
Zona este una destul de zgomotoasă, aceasta fiind cauza pentru care atât de puţine animale de acest gen supravieţuiesc aici. Reptilele sunt reprezentate de patru specii de şarpe, în timp ce păsările se găsesc în număr de 32 de specii. Aici, stau nouă din cele zece specii de ciocănitoare din România, precum şi păsări cântătoare şi păsări răpitoare.
În cazul în care vreţi să vizitaţi Rezervaţia cu stejari seculari de la Breite, aveţi grijă să respectaţi câteva reguli care să nu perturbe zona. Nu agitaţi animalele, nu rupeţi plantele şi nu scrijeliţi copacii. Este de ajuns cât au de suferit arborii din cauze naturale, nu este cazul să stricăm şi noi această minune a naturii.
Rezervația se întinde pe o suprafață de aproximativ 20 de hectare, unde crește un număr impresionant de peste 800 de stejari. Dintre aceștia, cel mai venerabil, cunoscut sub numele de „Marele Stejar”, măsoară peste 5 metri în circumferință. Acești stejari au fost martori ai multor evenimente istorice, supraviețuind nenumărate schimbări climatice și intervenții umane.
