Rezervaţia de dropii Boianu se află în judeţul Olt, mai exact, între localităţile Seaca (sud), Văleni (sud-est), Izvoarele şi Movileni (nord-est), Stoicăneşti (nord-vest) şi Nicolae Titulescu, respectiv Crampoaia (vest). Este singura rezervaţie de acest tip din România, întinzându-se pe o suprafaţă de aproape 400 de hectare.
Dropia este o pasăre de stepă, întâlnită în special în zonele din Europa sud-estică şi în zonele din Asia în care clima este temperată. Din păcate, deşi a fost una dintre păsările cele mai importante ale ţării noastre, în România mai există extrem de puţine exemplare de dropie.
Ele au fost văzute pe teritoriile Dobrogei, Olteniei şi Crișanei, specialiştii fiind de părere că au ajuns aici din ţările vecine, cum ar fi Ungaria unde autorităţile s-au ocupat de această problemă a dispariţiei dropiei şi au luat măsurile necesare pentru a salva această specie.
La începutul secolului XX, dropia se regăsea pe teritoriul României în foarte multe exemplare. Există surse care afirmă că puteau fi văzute cârduri de 500-600 de păsări în acelaşi loc. Cu toate acestea, dropia a devenit o pasăre foarte vânată, pentru că se spune că are o carne cu un gust foarte bun. Mai mult, pentru vânătorii înrăiţi, să vâneze o dropie reprezentă unul dintre cele mai importante trofee.
Acesta a fost şi motivul pentru care dropia a început să fie o specie pe cale de dispariţie la noi în ţară. Mai mult, faptul că autorităţile nu au luat nicio măsură pentru a le proteja a fost un motiv în plus pentru ca ele să devină o raritate.
Rezervaţia de dropii Boianu a fost înfiinţată în anul 1980, chiar de către Nicolae Ceauşescu. Acesta a încercat să salveze dropia, însă era deja prea târziu. Regimul comunist a contribuit şi el la dispariţia dropiei, prin intermediul agriculturii. Utilajele au omorât puii şi ouăle care erau depuse în găurile din sol. În plus, apele şi sursele de hrană au fost otrăvite cu tot felul de pesticide.
Din păcate, deşi în cadrul Rezervaţiei de dropii Boianu s-au extins zonele culturilor păioase, semănându-se orz, grâu, lucernă şi rapiță, aceasta nu a fost măsura care să salveze frumoasele păsări. Dacă în anii 1950 se găseau peste o mie de exemplare, acum, numărul lor a scăzut foarte mult – mai există doar câteva exemplare.
Studiile efectuate în zonă au arătat că rezervația este vitală pentru supraviețuirea dropiilor în Europa, având în vedere presiunile crescânde asupra habitatelor lor naturale prin agricultură intensivă și urbanizare. De asemenea, zona adăpostește diverse alte specii de faună și floră, contribuind la diversitatea biologică a regiunii.
