Rezervaţia naturală Peştera Șura Mare este inclusă în Parcul natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Peştera se găseşte în satul Ohaba-Ponor, la poalele abruptului Fruntea Mare. Vizitarea ei se recomandă să fie făcută doar de către speologi, care trebuie să aibă asupra lor un echipament corespunzător.
Peştera Șura Mare a fost explorată, pentru prima dată, în anul 1929 când s-au cercetat porţiunile de la intrare. Cinci ani mai târziu, un alt explorator a cercetat-o, reuşind să străbată 700 de metri cu ajutorul unei bărci. În anul 1967, a fost publicată prima hartă a peşterii, în care a fost prezentat primul kilometru.
Pe măsură ce timpul a trecut, interesul pentru Rezervaţia naturală Peştera Șura Mare a crescut. Speologii din România au început să colaboreze cu cei din străinătate şi aşa a fost posibilă dezvoltarea peşterii la 6.639 metri. Expediţia din 1968-1969 a stabilit că sifonul care se află la 800 de metri de Sala Mendip reprezintă capătul peşterii, iar sifonul a fost botezat “Sifonul Englezilor”.
Cu toate acestea, în anul 1983, a fost descoperit, din greşeală, capătul peşterii. O echipă de speologi din Budapesta a fost invitată să exploreze caverna, iar după o escaladă de 7 metri s-a atins un pasaj fosil. Astfel, sifonul despre care se credea că e peretele final al peşterii a fost scurtcircuitat şi speologii au descoperit atunci cascada finală, de dimensiuni impresionante.
Peştera Șura Mare are în jur de 40 de metri înălţime şi 12 lăţime. Are o singură galerie activă, cu o lungime de 3.142 de metri şi care este destul de greu de parcurs – acesta este motivul pentru care nu este amenajată turistic. Porţiunile cu uscat alternează cu cascade, lacuri şi bolovani foarte mari, care împiedică înaintarea. La prima sală se ajunge după un traseu acvatic, iar Sala Mare se află la aproximativ 2.300 de metri de la intrare. Este şi cea mai frumoasă zonă a peşterii: pe pereţi se pot vedea scurgeri parietale, iar pe podea, găuri în cascade. Temperatura din peşteră variază între 8 şi 10 grade, iar cea a apei, între 7 şi 9.
Rezervaţia naturală Peştera Șura Mare este importantă şi din punct de vedere arheologic şi al faunei. Cercetarea ei a scos la iveală mai multe urme din neolitic, obiecte de chihlimbar şi obiecte de bronz care datează din epoca Hallstattiană. În această peşteră, se găseşte cea de-a doua mare colonie de lilieci din ţară. Se întâlnesc două specii: pipistrellus (la 350 de metri de intrare) şi Miniopterus schreibersi (la înălţimi mari).
