Riga, art noveau și pisici cu coada ridicată

Riga. Capitala Letoniei care, alături de Lituania și Estonia, formează trioul Tărilor Baltice. E cel mai mare oraș din toate cele trei țări baltice, deși un oraș destul de mic, de altfel, însă cu-n aer bine meritat de metropolă. Daugava, râul pe ale cărui maluri s-a născut orașul, ca mai toate marile orașe ale lumii – un leitmotiv, de fapt, apa care dă viață – e de dimensiuni impresionante, străbătută de poduri mai puțin speciale arhitectural dar, fără îndoială, impozante. În același timp, Riga este un important port maritim european, având ieșire la Marea Baltică.

Riga a fost, pentru mine, în iunie 2013, o extrem de plăcută și binevenită surpriză, în călătoria pe care-am făcut-o în Țările Baltice și Scandinavia. În 2014, orașul a dovedit faptul că are foarte multe de oferit, din punct de vedere turistic și cultural și a devenit Capitală Culturală Europeană.

Am străbătut mare parte din Riga veche la pas, toată zona centrului vechi, firesc înțesată de turiști (Riga a cunoscut o înflorire turistică impresionantă în ultimii ani, eliberată fiind de sub influența și restricțiile comuniste și dovedindu-și, pas cu pas, valoarea în fața lumii), plină de terase cu flori colorate și oameni petrecăreți, străbătută de biciclete-taxi care m-au dus cu gândul la rișca indiană. M-am minunat de fetița cu voce de zână care mi-a mângâiat auzul și mi-a strecurat în suflet o tristețe a lumii întregi, a nedreptății și a inutilității răzvrătirii. Avea o voce fabuloasă fețita aceasta cu ochi senini care cânta în fața unei biserici și încânta trecătorii cu notele înalte acompaniate la un instrument muzical al cărui nume nu aș ști să vi-l spun. Mi-au plăcut și am admirat mult femeile din Riga (de altfel femeile din toate Țările Baltice), multe femei foarte frumoase, înalte, suple și elegante, cu-n aer aristocrat, dar relaxat.

La Riga se simte puternic influența curentului artistic și arhitectural Art Nouveau apărut și dezvoltat în Europa la sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20, motiv pentru care centrul vechi al orașului face parte din Patrimoniul Cultural UNESCO. Clădirile au un stil aparte, sunt maiestuos ornamentate cu decoruri florale și statuete, piețele sunt spațioase și generoase, străzile sunt ori largi, încăpătoare, ori cochete, înguste și pietonale. Riga e un oraș pavat în mare măsură cu piatră cubică, nu seamănă cu nici un alt loc în care am fost până acum și influența lumii ruse e destul de pregnantă. Și totuși, stilul comunist al clădirilor nu și-a găsit loc la Riga, acesta rămânând un oraș pitoresc, ieșind în evidență cu o armonie atât a arhitecturii, cât și a stilului de viață. Riga Nouă, partea modernă, cu clădiri de sticlă și influențe hi tech e dincolo de malul lat al Daugavei.

Am văzut Riga și noaptea – vorba vine noaptea, pentru că, la ora 24 când îmi odihneam picioarele la o terasă, lumina încă nu ceda în fața întunericului și atmosfera era alburie, așa, între noapte și zi, asta pentru că mă aflam acolo în perioada nopților albe din nord – am băut la Riga prima mea bere cu miere, un deliciu dulce-amărui cu origine locală, numai bun pentru mine, puțin prietenă cu gustul alcoolului. După o zi în care de-abia apucasem să mănânc frugal ceva și o jumătate de halbă de bere, deja mă simțeam amețită. Și de bere, și de viață, și de toate. Și bine-a mai fost.

Capitala Letoniei poate să fie vizitată chiar și într-o zi, cel puțin partea veche a orașului, dacă nu aveți mai mult timp la dispoziție însă adevărul e că merită timp petrecut pe îndelete, plimbări relaxate și la pas domol. Câteva zile ar fi ideale. Sunt locuri multe care încântă la Riga și voi înșira numai câteva dintre ele, cât să vă fac poftă să descoperiți acest oraș.

Catedrala din Riga – Domul catolic – aflată exact în centrul vechi al orașului, găzduiește o orgă impresionantă, cu aproximativ 7000 de tuburi și e una dintre clădirile vechi ale orașului, datând din jurul anului 1211.
Statuia Libertății, dovadă a independeței țării, constituită după primul război mondial, tronează una dintre marile piețe ale orașului, veghind asupra locuitorilor. E o femeie care ține în mână trei stele – trei regiuni ale țării – simbol al curajului și eliberării Letoniei.
Casa Capetelor Negre, absolut impresionantă prin stilul construcției, era, în trecut, un club pentru burlacii vremii unde se întâlneau și făceau afaceri sau își petreceau timpul. Clădirea a luat numele de la sfântul pe care-l considerau protector, Mauritius, care era un sfânt de culoare.
Casa cu Pisici are un istoric amuzant și totuși amar. Un comerciant care n-a fost primit de mai marii vremii în asociația comercianților și-a clădit casa alături de clădirea Camerei de Comerț din Riga și a ornamentat-o cu două pisici cu coada ridicată, cu posteriorul îndreptate spre Casa Breslelor, ca semn de aroganță față de cei care l-au renegat. De-aici încolo, lucrurile au evoluat, oamenii au speculat și asocierea Rigăi cu pisicile a devenit inerentă.
Biserica Sf. Ioan, prima biserică construită la Riga, când locuitorii acesteia au fost creștinați, în stil gotic, a fost refăcută de mai multe ori și a avut, în istoria ei, chiar și rol de grajduri.
Parcul Vermanes este cea mai mare grădină publică din Riga. Se intră plătind o taxă și are numeroase pavilioane și colțuri frumos amenajate, e întreținută și e o adevărată mândrie a orașului.
Biserica rusească  din Piața Esplanada e un adevărat simbol al lumii ortodoxe, cu ale ei cupole aurite, picturi colorate și dimensiuni impresionante (proporțional cu credința?).

Castelul din Riga, Turnul de Pulbere și Zidul orașului, parcul Bastejkalns cu Podul Dragostei, Opera Națională din Riga, Casa Breslelor, Muzeul Ocupației, Muzeul de Etnografie, Turnul Radio TV, Turnul Prafului de Pușcă sunt alte câteva obiective turistice ale uneia dintre cele două Capitale Culturale Europene ale anului 2014. Dacă aveți mai mult timp la dispoziție, Grădina Zoologică din Riga este destul de renumită, iar o vizită în stațiunea Jurmala vă duce la plaja cu nisip extrem de fin al Mării Baltice.

Una dintre dorințele mele e să mă întorc cândva la Riga, să am timp să simt și să trăiesc orașul acesta frumos, pe îndelete, să mă plimb pe străduțele lui pavate și să fac un zbor cu balonul cu aer cald deasupra lui.