România de dincolo de asfalt

De cele mai multe ori, mergem să vizităm locuri despre care știm deja foarte multe informații, cărări bătute de către alții, sigure și care ne duc fix la destinația dorită, fără nicio abatere din drum. Dar România nu e frumoasă doar în locurile în care ne poartă șoselele, ci, de multe ori, farmecul ei se ascunde în sate, în cătune care odinioară erau împărțite după vrerea cnejilor care le stăpâneau.

 Și cum la numai o oră de Cluj am descoperit o localitate cu nume aparent hazliu – Geaca-  am hotărât să opresc pentru a descoperi pas cu pas, care îi este potențialul turistic. Ar trebui să ştii că localitatea este situată în Câmpia Transilvaniei la numai 60 de kilometri distanță de Cluj-Napoca şi este atestată documentar în 1228. La acea vreme, într-unul din documentele cancelariei ungare este menţionată Villa Simonis Bani Nomine Gyeka (Satul Banului Simion, pe nume Geaca).

De-a lungul timpului, localitatea a fost în stăpânirea mai multor familii nobiliare, printre care şi cea a lui Iancu de Hunedoara. Denumirea românească însă o primeşte abia în 1760, în înscrisurile în care este menţionat satul Dsaka (Geaca). Pe vremea regelui Iosif al II-lea, Geaca aparţinea de comitatul Clujului şi avea pe raza ei 90 de case, 103 familii şi 516 locuitori, cu preponderență români, la fel cum a rămas și până în zilele noastre. Maghiarii care locuiesc aici trăiesc alături de români, de sute de ani în bună pace și înțelegere.

Așa se face că în Geaca, dar nu numai aici, vei găsi deopotrivă urme care atestă buna înțelegere a lor. Bisericile lor ortodoxe, reformate, calvine sau catolice stau laolaltă pe ulițele comunei de sute de ani. Curios lucru, sau poate nu, bisericile care au aparținut de-a lungul vremii comunității maghiare sunt păstrate și astăzi într-o stare bună. E drept, bisericile „lor” sunt de zid, trainice și rezistente, pe când lemnul ortodocșilor este mâncat de vreme, dar mai ales de uitare și nepăsare.

 Însă, locuitorii din Geaca şi-au dorit mereu prosperitatea comunei lor. Drept urmare, și-au grijit casele, și-au dereticat gospodăriile dar au vrut ca, dincolo de toate acestea, copiii lor să aibă parte de carte. Așa se face că, din 1897, viaţa culturală prinde contur şi aici. Astfel, în revista „Tribuna” de la Sibiu fondată de scriitorul Ioan Slavici, apare un apel către locuitorii din Geaca, pentru sprijinirea şcolii româneşti din comună.

 Dar comuna a fost şi greu încercată de vitregiile abătute în urmă cu trei secole asupra Transilvaniei şi nu numai. Astfel, Geaca a participat activ la cele două războaie mondiale, dând din trupul ei oameni care și-au pus viața în joc pentru libertate. După sfârşitul celui de-al Doilea Război ţăranii din Geaca sunt împroprietăriţi cu pământ şi vite, dar nu pentru mult timp însă. Colectivizarea din anii 1950 trece toate bunurile deţinute de aceştia în proprietatea cooperativelor. Astăzi însă, Geaca este una dintre comunele prospere şi căutate din Câmpia Transilvaniei, în mare parte pentru potenţialul piscicol (pe raza ei întâlnim nu mai puţin de opt lacuri cuprinse în zona Geaca-Ţaga, zonă protejată), dar şi pentru alte atracţii turistice despre care îți voi spune câte ceva, tocmai pentru a-ți stârni curiozitatea!

Salba de lacuri – nu mai puțin de opt lacuri sunt înscrise în arealul Comunei Geaca! Ape liniştite şi întinse, unde pescarii îşi încearcă de zor norocul. Ele alcătuiesc complexul de lacuri de pe „Valea Fizeşului”, o adevărată bogăţie datorată fenomenelor naturale şi amenajărilor hidrotehnice. Nu le ocoli, căci o plimbare pe malul apei în zilele frumoase îți va limpezi sufletul!

 Pădurea Legiului – Este amplasată chiar în mijlocul păşunii din localitatea Geaca la 300 metri de lac. Aici, primăvara oferă un real spectacol pentru ochiul privitor de frumos: ghioceii  împânzesc întreaga zonă și totul prinde viață, oferindu-ți priveliști demne de imortalizat în fotografii!

 Rezervaţia zoologică Legii – Ajungi la ea dacă urmezi drumul pe Valea Legiului la sud de satul cu acelaşi nume. În prezent, rezervaţia abundă în diverse specii de specii de păsări şi plante, dar recunoașterea ei și clasarea drept rezervație naturală l-a dat renumitul „bou de baltă „. Pentru întreaga suprafaţă de 24 ha a rezervaţiei ar trebui să ştii că există o serie de restricţii severe care interzic pescuitul, vânătoarea, recoltarea şi arderea stufului, săpăturile, arăturile şi păşunatul, așa că, dacă ajungi în zonă, fii cu băgare de seamă ce lași în urma ta, ca și alții să poată admira ceea ce ai reușit să vezi aici!

 Castelul Beldy – Odinioară, era una dintre atracţiile zonei. Castelul datează din secolul al XIX-lea şi este situat în centrul localităţii Geaca pe o colină domoală, fiind înconjurat de o frumoasă plantaţie de castani. Din păcate astăzi este dezafectat, aflându-se în proprietatea descendenţilor familiei Beldy. El a fost construit de  Akos Beldy, prefect al Clujului la începutul secolului al XIX-lea. Însă, la apusul soarelui, chiar dacă azi este ruină, castelul este un obiectiv căutat printre fotografi.

 Biserica din lemn „Cuvioasa Paraschiva” – Amplasată în satul Lacu, biserica datează din anul 1771 și păstrează pictura şi arhitectura, neschimbate de la ridicarea ei şi până în prezent.

 Biserica reformată – În Geaca, locuitorii sunt, după cum spuneam, și de origine maghiară, drept urmare poți vizita și bierica reformată din satul Legii, ridicată în anul 1449. Vei putea admira pictura, sculptura şi arhitectura ei, toate originale și bine îngrijite de localnici.

 Casa Satului (Faluhaz) – Tot în satul Lacu, este o casă ţărănească cu pridvor, mai veche de 100 de ani și care a fost transformată în muzeu. Cufere, piese de mobilier pictate, obiecte de ceramică şi de uz casnic toate specifice zonei și donate de locuitorii din sat așteaptă să spună poveștile transilvănene turiștilor care le trec pragul.

 Sunt destule secrete pe care le poate ascunde o localitate aici, în inima Transilvaniei, așa-i? Unele dintre ele, poate mult mai puțin cunoscute ca Geaca, pe drumurile căreia te-ai plimbat astăzi. Și dacă ți-am stârnit interesul, te invit să mai călătorești alături de noi, pentru că vei descoperi și alte locuri în care, trecutul își dă mâna cu prezentul, departe de tumultul citadelelor!

NB: Fotografiile aparțin autorului și nu pot fi preluate decât cu acordul scris al acestuia!