În urmă cu ceva timp, am avut plăcerea să administrez, în zona Gării de Nord, un hostel care, pentru mine, a reprezentat un mediu de facilitare a relațiilor stabilite cu cei de peste hotare. Ajunși în București din Japonia, China, Slovacia sau chiar și Zambia, plăcerea era deosebită în a le asculta poveștile unde factori decisivi de vizitare a României erau prezenți. Cu informații bine sau mai puțin închegate despre țara noastră, pașii lor trăgeau către leagănul nostru tradițional, un leagăn pe care nu îl putem izola și nici nega din constituția strămoșilor, părinților noștri sau chiar din noi.
Pentru aceștia, circuitele rurale românești au reprezentat întotdeauna o atracție principală, deciși să facă parte, chiar și pentru câteva zile, din „portretul” tradițional românesc. Uimiți de frumusețea plaiurilor mioritice, revenirile în România implicau, în periplul trasat de aceștia, inevitabil, o vizită fie în partea Transilvaniei, fie în zona Maramureșului, fie în Arad.
Lista ce va urma va prezenta o selecție a satelor, vizitate de turiștii ce au trecut pragul României, pentru a doua oară, la gândul că frumusețea României nu poate fi cuprinsă dintr-o singură suflare, într-o singură vizită.
Satul Breb, Ocna Șugatag, Maramureș
Localitatea Breb, din Maramureș, datorită conservării intacte a tradițiilor și pildelor din bătrâni, atrage anual fotografi străini care doresc nu doar să imortalizeze una dintre rarele amprente ale trecutului, ci să și fie parte, pentru câteva clipe din ea. În localitate, sunt mai multe puncte de belvedere, precum Creasta Cocoşului, Lacul Morărenilor și Taul Chendroaie, toate fiind rezervații naturale.
În localitate, este o Biserică veche de lemn, datată din anul 1300. Aici, se mai pot vedea şi porţile masive din lemn, vechi sau noi, aflate în toate cele patru localități ale comunei. Poarta din lemn, simbolul maramureșean, reprezintă cel mai important element de arhitectură tradițională. Ea este construită din trei stâlpi mari, din stejar, legați între ei printr-un fruntar. Acoperișul este în patru ape, asemenea caselor. Intrarea persoanelor este separată de cea a animalelor, deoarece reprezentă un indicator al prestigiului social şi economic al familiei ce o deține.
Obiceiuri din partea locului sunt „mulsul şi măsuratul laptelui”, jocul la şopru şi colindele, în seara de Crăciun, cu grupuri de colindători. „Brozbuta”, felul de sarmale cu coaste şi cârnați cu mămăligă sunt mâncăruri ce pot fi degustate în inima Maramureșului. Tot aici, femeile se îndeletnicesc cu brodatul, cusutul, confecționând costume tradiţionale.
Satul Șiria, Arad
Localitatea Șiria este bogată în tradiții istorice, medievale. Ea este atestată documentar încă din secolul al XIV-lea, fiind reședința unui cnezat. Iancu de Hunedoara a fost stăpânitorul acesteia, o perioadă. Comuna Siria, localizată în zona de contact a culoarului Mureșului, cu Câmpia Aradului și Munții Zarandului, este perfectă pentru drumeții și activități sportive ca parașutismul, mountain bike și parapanta.
Printre obiectivele turistice ale comunei, se numeră: Mănăstirea cu schitul de la Feredeu – construcție ce aparține mijlocului secolului XX; Ruinele Cetății Șiriei, care este o fostă cetate regală, atestată documentar din anul 1318. De-a lungul timpului, ea a intrat în posesiunea lui Iancu de Hunedoara, ocupată, mai apoi, de Gheorghe Doja. Ulterior, a fost garnizoana militară a lui Mihai Viteazul. Ea a fost considerată un important punct strategic al regiunii.
Satul Hășmaș, Județul Arad
Cu rădăcini istorice profunde, Comuna Hăşmaş este situată între văile Crişului Alb şi Crişului Negru. Comuna a fost populată din cele mai îndepărtate timpuri. Ineditul ei este dat de faptul că, în trecut, a fost teritoriul unei mări. Ipoteza a fost lansată de arheologii care au demonstrat că pământul, de la intrarea în localitate, este o mare falie de rocă calcaroasă, o falie care are încastrată fosile ce datează din epoca antediluviană. Arheologii au obsevat urme ale unor vieţuitore din mediul marin, precum peşti, scoici și melci.
Pe aceste meleaguri, civilizaţia dacică a lăsat amprente pe teritoriul comunei Hășmaș. Pe aceste situri, au fost descoperite o cetăţuie dacică și un sit arheologic numit „Cetăţeaua”. Obiecte dintr-o ceramică cenuşie şi cărămizie, fin lucrată la roată, stau mărturie, precum cupe cu picior, fructiere, străchini, vase cu toartă .
Satul Belinț, Timiș
Județul Timiș este binecuvântat cu o oază istorică și culturală, sub forma satului Belinț. După unii istorici, satul este amintit pentru prima oară într-un document din 1285, dar prima atestare a satului apare în documente la 5 iulie 1369, sub forma Belenche, într-o diplomă a regelui maghiar Ludovic I de Anjou, redactată în limba latină, în Ungaria.
Aici, turiștii se pot bucura de o multitudine de obiective turistice : Casele memoriale ale lui Gherasim Sârbu şi Damaschin Carabaş, a Sepetenilor şi cea a Răduleștilor. Conservarea caselor a dus la păstrarea unui colț medieval.
Aici, mai poate fi vizitat Muzeul de Istorie al Şcolii Belinţ şi Muzeul Mineralogic al Banatului de Câmpie din localitatea Belinț. De asemenea, curtea Școlii Belinț este binecuvântată de un iz istoric. Curtea deține doi copaci vechi care datează din secolul al XIX-lea. În fiecare dintre localități, au fost construite monumente ale eroilor căzuți la datorie pentru a omagia sacrificul lor. Monumentele datează atât din primul Război Mondial, cât şi din cel de-al doilea.
Satul Rimetea, Județul Alba
Transilvania dispune de unul dintre cele mai frumoase sate. Cuvintele sunt puține pentru a descrie frumusețea peisajului montan mirific și portul popular, absolut unic. Arhitectura sa deosebită este renumită, iar istoria sa păstrează urmele zbuciumului. Primii descoperitori ai importanţei strategice a locului au fost românii care au construit un castru, pe vârful muntelui Trăscăului. Așa, puteau observa cu uşurinţă împrejurimile.
Pe teritoriul comunei Rimetea, este amplasat masivul Colţii Trăscăului. Dispune de diverse forme carstice: peşteri, poduri naturale, vechi galerii de mine părăsite. La doar 3 km distanță de Rimetea, în satul Colţeşti, apar ruinele unui castru medieval, distrus de armatele generalului Tiege. Se poate afirma că, în județul Alba, comuna Rimetea, soarele răsare de două ori în aceeaşi zi. Prima oară apare dis-de-dimineaţă, după care se ascunde în spatele crestei Colţii Trăscăului. A doua oară, apare mai târziu şi continuă drumul pe bolta cerească. Iar de acest fapt se face „vinovat” masivul muntos, mai precis configurația lui.
Satul Vama Buzăului
Localitatea este situată pe hotar, fiind legătura dintre Transilvania și Muntenia. Homnar deține vestigii care verbalizează istoria așezării de secole: ruinele cetăţii Cruceburg, din trecătoarea Tabla Buţii; ruinele unei biserici catolice, din secolul al XV-lea; cele şapte Festung-uri, întăriri, de tipul taberelor militare amplasate în trecătoare, acolo unde era vama. Prin pasul Boncuţa spre Măneciu – Prahova, odată, circula mocăniţa care ducea lemne, grâne şi cherestea, folosite pentru schimb.
În România, mai sunt zimbrii, din păcate, în doar patru locuri. Vama Buzăului este unul din acestea. Localitatea este situată în apropierea Munţilor Ciucaş, de-a lungul unui unei depresiuni care urcă lin spre și în munte, pe cursul apei. La urcare, fauna şi flora sunt convertite într-un peisaj de povești care sensibilizează orice pictor.
Satul Rășinari, Județul Sibiu
Derivat al substantivului răşină, numele localității indică faptul că oamenii din aceste locuri trăiau din vinderea răşinei pe care o duceau în târguşorul din apropiere, Cisnădia. Cu ajutorul ei, plăteau şi contribuţia către stăpânii locului. Este, aşadar, posibil ca numele locuitorilor să fie răşinari, nume care, ulterior, a devenit numele satului. Mai este posibil însă ca numele comunei să fie rezultatul unei etimologii populare.
Un punct de belvedere cu o frumoasă panoramă a Răşinariului este de pe Coasta Boaci. Locul a fost îndrăgit de filosoful Emil Cioran. Principalele obiective turistice și culturale – Casa Octavian Goga unde s-a nascut poetul Octavian Goga; Casa Emil Cioran – casa in care marele filozof s-a născut şi a copilărit; Mausoleul lui Andrei Șaguna; Cele mai vechi troițe din sat, aflate la intrarea și ieșirea din el, datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea.
