Romanul “Ion” este considerat a fi un roman realist, autorul Liviu Rebreanu folosind o relatare la persoana a IIIa, ceea ce determina prezenta naratorului omniscient. Fiind deopotriva un roman obiectiv si social, “Ion” se incadreaza in sfera caracteristicilor ce denota modernismul specific lui Eugen Lovinescu, si, totodata, integrarea literaturii romanesti in intreaga Europa. Naratorul este obiectiv fata de intamplari si de personajele romanului fapt demonstrat prin absenta obisnuitelor marci de formalitate ale acestuia. Actiunea romanului este prezentata cronologic, naratorul insiruind evenimentele in exacata ordine in care acestea s-au desfasurat, iar spatiul este impartit in doua dimensiuni diferite: una reala, cea a satului Pripas, in care are loc actiunea romanului, si una imaginara, bazata pe sentimentele si trairile interioare ale fiecarui personaj.
Ion al Glatenasului este personajul principal din romanul “Ion” si este reprezentantul unui grup uman caracterizat prin mentalitatea taraneasca si specifica vremii respective din momentul petrecerii actiunii din roman. Romanul “Ion” este de fapt o prezentare a unui sat din Ardeal, din prima jumatate a secolului al XX-lea, in care sunt prezentate “luptele” incredibile duse de oamenii proveniti din diferite clase sociale, clase stabilite pe baza marimii loturilor de pamant pe care le detin, fapt ce determina gesturile si actiunile neobisnuite ale tuturor personajelor.
Pentru a rezolva fiecare problema cauzate de statuturile sociale, Liviu Rebreanu a creat un scenariu menit sa satisfaca nevoile fiecarui personaj: Ion este nevoit sa se insoare cu o fata pe nume Ana, pe care nu o iubeste, insa care ii poate asigura un viitor din punct de vedere financiar, foarte promitator; De asemenea, adevarata iubire a lui Ion, Florica se va casatori cu George din acelasi motiv, pentru ca acesta are pamant, iar Laura, fata lui Herdelea, ajunge sa se marite cu Pintea, motivul fiind total diferit fata de cel al dragostei.
Romanul “Ion” debuteaza cu prezentarea locatiei principale in care are loc actiunea si anume satul Pripas, la care aparent se ajunge urmand Somesul pana la Cluj so o sosea ce vine dinspre Carlibaba. Cand se ajunge la Armadia, drumul o ia inspre Rapile Dracului, de unde se iveste satul Pripas, ascuns intre coline. Intrarea in sat este reprezentata simbolic de o cruce veche, pe care este rastignit Mantuitorul Iisus Hristos, o cruce neingrijita, a carei imagine apare din nou atat in desfasuararea actiunii cat si in finalul romanului scotand in evidenta destinul nefericit ales pentru personajul principal, taranul Ion si pentru Ana, dar si numeroasele necazuri pe care le-au intampinat celelalte personaje din roman: Zaharia Herdelea, Vasile Baciu, George Bulbuc, Titu si Ioan Belciug.
Timpul si spatiul exacte in care are loc actiunea sunt prezentate tot in inceputul romanului: in ultima zi din saptamana, intr-o duminica, in satul Pripas, in curtea vaduvei lui Oprea, la adunarea tuturor locuitorilor satului, la un din horele specifice zonei. La hora sunt prezenti cei mai importanti oameni din sat: invatatorul Herdelea impreuna cu familia sa, preotul satului, Ioan Belciug si restul bocotanilor si totodata si flacaii care aduc cinste sarbatorii, cantand si dansand pe muzica lautarilor si de dragul fetelor din sat.
Personajul principal din romanul “Ion”, Ion al Glatenasului este fiul lui Alexandru Glatenasu, care, nu a reusit sa pastreze averea pe care a dobandit-o in urma casatoriei sale cu Zenobia, fapt ce i-a lasat lui Ion doar un petec de pamant. Vasile Baciu, tatal Anei, nu a avut o avere prea mare, dar a reusit sa o sporeasca prin multa munca si, odata devenit bogat, a inceput sa-l ia in batjocora pe Ion, cand acesta a incercat sa o curteze pe fiica sa, Ana. Desi o iubea pe Florica, Ion s-a vazut nevoit sa se insoare cu Ana pentru a pune mana pe loturile de pamant ale tatalui ei, lucru ce i-ar fi adus un cu totul alt statut social. Orgoliul sau a acaparat dragostea si l-a indemnat pe Ion sa o trateze pe Ana intr-un mod extrem de violent si, totodata, pe fiul acestora cu indiferenta, considerandu-l a fi doar o garantie a noii sale averi.
Sfarsitul fiecarui personaj din romanul “Ion” este determinat inspre final de puterea banului, de marimea agoniselii, de natura economica si nicidecum de sentimentele de iubire. Ana sfarseste prin a se spanzura, fapt cauzat de numeroasele batai primite de la tatal, Vasile Baciu si de la sotul, Ion si in general din cauza lipsei de afectiune si de sprijin din punct de vedere moral. Florica se vede nevoita sa se casatoreasca cu Geroge Bulbuc, desi Ion este adevaratul barbat pe care il iubeste.
Intre timp, Ion, dobandind loturile familiei Baciu, este invins de lacomie si isi doreste sa o aiba de Florica, adevarata sa dragoste. George Bulbuc ii prinde pe acestia iubindu-se in secret si il omoara pe Ion, Liviu Rebreanu incercand sa incheie romanul cu o crima pasionala. Ultimele randuri din romanul “Ion” prezinta relatarea naratorului despre obisnuita sarbatoare a sfintii biserici din satul Pripas, lucrurile urmandu-si cursul normal, ca si cum nimic nu se intamplase.
