Roşia Montană, comună minieră din Munţii Apuseni, judeţul Alba, are o reputaţie de aur, dar nu pentru interesul României, din nefericire. Este situată în Valea Roşiei, traversată de Râul Roşia sau Râul Valea Roșie.

Localitatea, reşedinţa comunei, este atestată de documentele lui Herodot şi Titus Liviu, având o tradiţie în minerit de mii de ani. S-au descoperit nenumărate dovezi, conform cărora mineritul se practică în acea zonă încă din timpul domniei lui Traian, ba mai mult, Roşia Montană este cunoscută drept una dintre cele mai vechi localităţi miniere din Europa.

De menţionat sunt existenţa lacurilor artificiale din zonă, dar şi provenienţa numelui: localitatea se numește astfel, datorită culorii roşiatice a râului. Pădurea de foioase, pajiştile verzi înconjoară satul carpatic. Situat la 80 km de oraşul Alba Iulia, complexul se întinde pe 21 de km, atât atestările arheologice, cât şi documente arătând că sistemul de tunel avea, în timpul romanilor, o lungime de 145 de km.

Începând abia cu anul 2000, s-a demarat o serie de cercetări arheologice menite să repună în picioare obiectivele turistice din zonă, proiect numit “Alburnus Maior” (cum era cunoscută Roşia Montană acum 2000 de ani). Oricum, galeriile sunt nesigure şi periculoase şi nu pot fi vizitate.

Rosia Montana
Rosia Montana

Minvest S.A. Deva (CNCAF), compania minieră deţinută de statul român încă mai există, însă doar pentru a oferi muncitori, deoarece Roşia Montană Gold Corporation a cumpărat, în anul 2002, 78 % din cele 794 de gospodării din zona vizată de proiectul iniţial. Chiar şi aşa, aceste achiziţionări nu mai au acum niciun rost, pentru că proiectul nu a fost acceptat de statul român, din cauza distrugerilor naturale ce surveneau, inevitabil, în zonă.

Cu alte cuvinte, se intenţiona extragerea aurului la suprafaţă, prin cianurare, adică se dorea folosirea cianurii extrem de toxice pentru a dizolva aurul din rocă. RMGC a investit peste 71 de milioane de dolari, cel puţin în achiziţionarea gospodăriilor. Se estimează, de altfel, că se vor crea peste 2300 de locuri de muncă.

Aproximativ 25 % din locuitorii comunei Roşia Montană va trebui să se mute din zona industrială vizată, cerându-se, de asemenea, şi mutarea bisericii şi a cimitirului. O parte din locuitori au acceptat oferta RMGC, însă ceilalţi, nu, indiferent de ofertă; una dintre oferte e să se mute la oraş, respectiv în Alba Iulia, cartierul Recea.

Majoritatea îşi doresc şi un loc de muncă, acesta fiind unul dintre motivele pentru care nu vor să se mute din zonă. Nu contează ofertele, atâta timp cât bisericile, casele oamenilor, monumentele istorice vor fi puse la pământ.

De fapt, o parte importantă din locurile istorice ale României vor fi dizolvate, se menţionează într-un comunicat al Academiei Romane. De pildă, RMGC a demarat un proiect şi în această privinţă, numit Piatra Albă, o aşezare la 5 km de centrul satului, în care să se stabilească locuitorii. Interesant va fi să vedem cum oamenii se vor muta într-un proiect, desigur, păstrând proprietatea termenilor.

Iniţial, Guvernul României a fost impresionat de aplicarea proiectului Roşia Montană, RMGC fiind deţinut de compania canadiană Gabriel Resources, companie fondată de antreprenorul de origine română, cetăţean australian, Frank Timiş.

Guvernul nu a găsit motive de îngrijorare în faptul că fondatorul GR a fost condamnat de două ori în Australia pentru posesie de droguri. Şi probabil şi episodul de acum câţiva ani al studiului de fezabilitatate care a întârziat să mai apară ne-a pus pe gânduri.

Rosia Montana1

Oricum, anul trecut, Gabriel Resources a avut pierderi de 22 de milioane dolari canadieni şi a anunţat că, cel mai probabil, abia din anul 2014 se va putea extrage aur, a anunţat Mediafax.

Spre exemplu, la finele anului 2008, Roşia Montană Gold Corporation şi-a încetat activitatea pentru o perioadă nedeterminată, după ce nu a reuşit să înfăptuiască planul de protejare a mediului pentru proiectul minier pe care dorea să-l pună în aplicare. Atunci, RMGC a concediat 325 de angajaţi.

O altă controversă se referă la faptul că autorităţile locale nu au mai ţinut cont de proiectele ce vizau promovarea Roşiei Montane, în special dezvoltarea localităţii, îndreptându-şi atenţia numai pe proiectul RMGC. Practic, autorităţile consideră că proiectul celor de la Gold Corporation este mult mai important ca cel înfăptuit de ei.

Culmea, primăria Roşiei Montane a pus la punct un proiect de dezvoltare durabilă, numai că proiectul preferat de ei, în defavoarea propriului proiect, nu se referă nicidecum la dezvoltarea localităţii şi a împrejurimilor sale, ci dimpotrivă.

rosia-montana.jpg

Nu trebuie omis nici aspectul vehiculat în presă, cum că o parte din autorităţi ar fi avut şi beneficii mai puţin profesionale de pe urma proiectului RMGC şi, drept urmare, au tăiat definitiv de pe agenda priorităţilor proiectele de turism. Se spera însă ca tăierea să nu coincidă cu dispariţia localităţii.

Consecinţele ar putea fi distrugerea permanentă a frumosului peisaj, dar şi distrugerea unei părţi din cultura şi istoria României. Oricum, Roşia Montană este unul dintre cele mai controversate subiecte, a cărui vânzare rămâne discutabilă.

Mineritul a fost motorul economic al regiunii pentru mult timp, dar provocările moderne cer reevaluarea modului în care resursele sunt exploatate. Inițiativele de turism sustenabil și ecoturism încep să câștige teren ca alternative viabile de dezvoltare.

Roșia Montană atrage turiști interesați de istoria sa, de peisaje și de posibilitatea de a învăța despre unul dintre cele mai controversate subiecte de mediu din România. Eforturile de conservare vizează protejarea acestui sit unic atât pentru valoarea sa istorică, cât și naturală.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.