Popandaul cu buzunare a lui Botta populeaza regiunile cu paduri de foioase si conifere, pajisti, stepe si chiar zonele desertice din vestul Americii de Nord, din vestul SUA pana in nordul Mexicului, Arizona, Colorado, Utah, Nevada, Oregon, etc.
Este o rozatoare care prezinta adaptari tipice sapatorilor de vizuini in solul afanat. Are capul plat si mustatile lungi, ochii mici cu irisul de culoare inchisa, iar urechile minuscule acoperite cu portiuni de piele. Corpul este lung de 11,5-30 cm, greutatea de 45-55 g si lungimea cozii de 4-9,5 cm.
Masculii sunt intotdeauna mai mari, cresc pe toata durata vietii lor, femelele se opresc din crestere dupa ce fac pui prima oara. Pe partea dorsala blana are un colorit maro-inchis-cenusiu, iar pe partea ventrala este portocaliu-maroniu. Blana este alcatuita din fire de par de lungime medie.
Are membrele scurte dar puternice, cu labele din fata inzestrate cu gheare foarte mari care ii ofera posibilitatea de a sapa galerii in solul afanat, la 30-70 cm adancime, ajutandu-se si de dintii incisivi lungi si ascutiti din fata. Vizuinile au o structura destul de complicata, cuprind mai mult de doua galerii principale si cateva camere laterale.
Dintre acestea fac parte camerele de dormit, camerele unde isi depoziteaza hrana si una unde isi lasa excrementele. Cand aceasta din urma este prea murdara este astupata si sapata alta in apropiere cu acelasi rol. In obraji are niste buzunare in care isi stocheaza bucati de vegetale uscate, maruntite, pe care apoi le duce in cuib pentru a-si face un culcus.
Hrana popandaului cu buzunare a lui Botta este alcatuita din bulbi, tuberculi, radacini scoarta de copac, frunze si alte parti subterane ale plantelor. Mai rar invadeaza si zonele agricole distrugand culturile oamenilor, de aceea este considerat de acestia o specie daunatoare. Prefera cartofii, morcovii si alte parti subterane ale unor plante suculente. Are tendinta de a sta in zonele cu soluri bogate, unde se gasesc multe plante erbacee cu radacini groase.
Traieste intreaga viata mai mult sub pamant si iese din vizuina la suprafata solului foarte rar si intotdeauna pe timp de noapte sau in amurg, pentru a se hrani cu vegetatia din apropierea vizuinii. In caz de pericol se retrage in vizuina cu o viteza extraordinar de mare. Este vanat in special de bursuci, bufnite, sconcsi, serpi, nevastuici, rasi, soimi si coioti.
De regula, popandaii sunt animale solitare, doar in perioada de imperechere femelele si masculii traiesc impreuna si manifesta un puternic instinct teritorial. Femela naste minimum 1-2 pui dupa o perioada de gestate de 18 zile pe care ii alapteaza un anumit timp, cresterea lor fiind relativ lenta. La nastere puii sunt orbi, au pungile din obraji complet formate si cantaresc aproximativ 4 g. Se banuieste ca masculii sunt poligami, iar femelele nasc pui de mai multe ori pe an, se imperecheaza primavara, vara si toamna.
Popandaul cu buzunare a lui Botta face parte din ordinul Rodentia, familia Geomyidae si nu este o specie in pericol de disparitie. Numele speciei a fost ales in onoarea naturalistului P. Emile Botta care a scris lucrari stiintifice despre flora si fauna din California. Denumirea stiintifica a speciei este Tomomys bottae.
