Ruinele Troiei din Turcia este unul dintre cele mai faimoase situri arheologice din lume, avand o istorie de peste 4000 de ani. Primele lucrari de excavare care au avut loc aici i-au apartinut arheologului Heinrich Schliemann, in anul 1870. Aceste ramasite reprezinta o demonstratie a unui prim contact intre civilizatia Anatoliei si lumea mediteraneana. Mai mult decat atat, asediul Troiei de catre spartani din secolul 13 sau 12 i.Hr. a fost imortalizat de grecul Homer in opera sa Iliada, opera care i-a inspirat pe numerosi artisti de-a lungul vremii.
Ruinele Troiei din Turcia sunt de o insemnatate uriasa in ceea ce priveste intelegerea dezvoltarii civilizatiei europene, intr-un stadiu critic de la inceputul evolutiei sale. De asemenea, sunt de o importanta culturala extraordinara, datorita influentei operei lui Homer asupra artelor in ultimele 2 milenii. Troia este un exemplu unic al unui oras estic, care se afla la incrucisarea dintre Marea Egee, Anatolia si Balcanii. Ruinele Troiei din Turcia pot fi considerate punctul de plecare al arheologiei moderne si a aprecierii de care se bucura astazi aceasta ramura a stiintei.
Locatia pe care astazi se afla aceste ruine a fost ocupata inca din Epoca Bronzului, in jurul anului 4000 i.Hr. Primul zid defensiv in jurul citadelei a fost construit in anul 3000 i.Hr. si de atunci a fost extins de 2 ori, ajungand sa aiba diametrul de 110 metri in jurul anului 2500 i.Hr. In jurul anului 2000 i.Hr. a avut loc o schimbare culturala dramatica, ce a constat in reconstruirea caselor si a zidurilor din piatra.
Orasul s-a extins destul de mult in afara zidurilor originale, iar incepand cu anul 1700 i.Hr. acesta e posibil sa fi acoperit intregul platou, ceea ce inseamna ca pe vremea aceea Troia era cel mai intins oras din regiunea Marii Egee. Faptul ca aici erau venerati zeii din Micene si din alte zone ale Greciei, dovedeste cat de important era acest oras ca ruta comerciala. In 1350 i.Hr. a avut loc un cutremur, care a cauzat numeroase prejudicii Troiei, atunci prabusindu-se zidurile si numeroase cladiri. Insa orasul si-a revenit dupa aceasta calamitate si a fost reconstruit.
Ruinele Troiei din Turcia prezinta urme ale incendiilor si masacrelor care au avut loc in anul 1250 i.Hr., acestea fiind asociate cu Razboiul Troian descris in Iliada lui Homer. Istoria politica si economica a regiunii Marii Egee din acele vremuri sugereaza ca adevarata cauza a Razboiului Troian era rivalitatea comerciala dintre Regatul Micenian si Troia. Cel care castiga razboiul primea controlul asupra stramtorii Dardanele si de asemenea avea cale libera in comertul cu civilizatiile din zona Marii Negre. Troia a fost reconstruita dupa razboi, insa nu a mai avut aceeasi stralucire din Epoca Bronzului si nici suprematia comerciala de odinioara. In secolul al 8-lea i.Hr. aceasta zona a fost ocupata de greci veniti din insula Lemnos, iar in anul 306 i.Hr. orasul a capatat din nou importanta ca si capitala a regiunii numita Troada.
In anul 188 i.Hr. acest oras a fost recunoscut de catre romani drept orasul din Iliada lui Homer si drept orasul-mama al Romei. Pentru acest fapt romanii au scutit Troia de taxe. In jurul anului 85 i.Hr. orasul a fost pradat, in timpul Razboiului Mitridatic, si a fost reconstruit abia in anul 20 i.Hr. Sub conducerea romanilor, orasul a prosperat, in ciuda faptului ca a fost devastat de herulieni in anul 267 d.Hr. si in ciuda cutremurului puternic din secolul al 6-lea. In secolul 9, Troia a fost din nou abandonata, pentru ca in perioada Bizantina sa fie iar ocupata pana in perioada Otomana.
Arheologul Heinrich Schliemann a vizitat pentru prima oara ruinele Troiei din Turcia in anul 1868. Din acel an si pana in 1890, acesta a condus 7 expeditii arheologice in aceasta locatie. In 1873, acesta a gasit tezaurul de aur, cunoscut sub numele eronat de “Comoara Regelui Priam”. Lucrarile de excavare care au avut loc in ultimul veac, au scos la lumina: 23 de sectiuni ale zidurilor ce inconjurau citadela, 11 porti, o rampa din piatra, si portiunile inferioare ale unor bastioane defensive. Acestea dateaza in mare parte din perioada cuprinsa intre anii 4000 si 2000 i.Hr. Una din cladirile descoperite aici se crede ca a fost prototipul pentru templele grecesti.
Cladirile grecilor si romanilor din orasul Troia sunt reprezentate cel mai bine de complexul sanctuarului descoperit aici. Organizarea urbana romana este reflectata aici de 2 cladiri majore, care se afla la marginea pietei. Sala concertelor, numita odeion, are forma traditionala de potcoava, iar sirurile de locuri sunt realizate din blocuri de calcar. Peisajul care inconjoara ruinele Troiei din Turcia consta in numeroase monumente istorice importante ca: cimitire, poduri romane si otomane, asezari grecesti si romane, coline funerare elenistice, etc. Astazi, dealul pe care se afla ruinele Troiei din Turcia a dat numele unui mic sat care se afla in apropiere, in care poposesc turistii care viziteaza situl arheologic. Ruinele Troiei se afla pe lista Centrelor Patrimoniului Mondial al UNESCO inca din 1998 si reprezinta unul din cele mai fascinante si mai faimoase situri arheologice din lume.
