Salamandra ensatina este un locuitor al padurilor de sequoia din vestul Statelor Unite ale Americii si Canada. Are capacitatea de a-si economisi apa pentru a supravietui intru-un mediu mai putin favorabil in anotimpul uscat.
La fel ca si salamandra Batrachoseps attenuatus si salamandra ensatina se aseaza numai pe stratul de frunze umede de sub gunoiul de frunze moarte de la nivelul solului. Aceasta specie sta mai aproape de sol sub stratul de vegetatie aflata in stare de putrefactie, iar specia Batrachoseps attenuatus mai aproape de covorul de frunze de suprafata.
Salamandra ensatina are lungimea corpului de 6-8 cm si este o specie de vizuina care traieste intr-un habitat exclusiv terestru. De asemenea prefera sa-si petreaca timpul pe sol, miscandu-se pe sub vegetatia moarta, pe sub bustenii culcati la pamant, pe sub pietre si in crapaturi de stanci. Cu ajutorul cozii lungi, subtiate la baza, se apara de pradatori. In cazul in care sesizeaza pericolul isi ridica rapid coada, o misca nervos si emana o secretie dezgustatoare care de multe ori indeparteaza animalele de prada.
Daca este prinsa de coada, salamandra isi poate lasa aceasta prelungire a corpului si astfel sa fuga mai usor din raza vizuala a dusmanului. Corpul ei este subtire si destul de scurt, iar coloritul variaza in functie de mediul in care traieste. Pe partea dorsala pielea poate fi in nuante maronii sau negre cu pete roz, portocalii, galbui si albe. Pe partea ventrala coloritul este galben sau albicios.
Capul este mare, proeminent, botul rotunjit, iar ochii bulbucati si negri. Membrele anterioare si posterioare sunt scurte si inguste, se termina cu degete subtiri prevazute cu gheare. Cu ajutorul lor salamandra ensatina fuge rapid pe sol, sau isi sapa vizuina in care sta ascunsa in timpul zilei. Isi vaneaza prada noaptea, ea fiind o specie nocturna. Ca si alte specii de salamandre si aceasta este activa mai ales dupa ploaie.
Sezonul de reproducere este indelungat, tine din lunile de toamna pana in primavara. La scurt timp de la imperechere, femela depune 8-20 de oua pe sub pietrele sau bustenii culcati la pamant si le pazeste pe toata perioada incubatiei sau chiar le muta daca simte pericolul (de a fi mancate de pradatori) pentru a le proteja. Dupa eclozarea oualor apar micile salamandre care isi cauta hrana singure inca din prima zi de viata.
Salamandra ensatina are denumirea stiintifica de Ensatina eschscholtzii, face parte din ordinul Caudata, familia Plethodontidae si nu este o specie pe cale de disparitie. Ca si alte specii ale familie Plethodontidae si aceasta se caracterizeaza prin faptul ca nu are plamani. Se pare ca stramosii acestor salamandre si-au pierdut plamanii in procesul de evolutie, ei fiind locuitori ai raurilor si izvoarelor reci de munte. Astfel, in lipsa plamanilor, schimbul de gaze la salamandra ensatina se face prin piele.
