Zeul Asclepios, considerat atat la greci, cat si la romani parintele tamaduirii si al medicinei, era intr-atat de adulat incat numele sau a devenit extrem de cunoscut. Nu intamplator, acestui zeu i s-a dedicat un intreg complex ce cuprinde mai multe cladiri, precum si un templu-sanctuar, acestea fiind ridicate la Epidaur, in Grecia, mai cu seama in apropierea presupusului sau loc de nastere. Influentele acestor cladiri sunt puse pe seama frumusetii orasului-stat Argos, la randul sau, aflat in vecinatatea complexului dedicat zeului Asclepios.
Multe dintre structurile complexului nu au rezistat in fata eroziunii timpului, printre acestea numarandu-se temple, un stadion, un spital, o cladire rotunda, numita „tholos”, bai si un gimnaziu, insa cea mai impresionanta constructie era marele teatru. Pe langa toate aceste structuri, aici se mai afla si un izvor sacru, despre care se spunea ca avea puteri tamaduitoare; de altfel, aici aveau loc tot felul de ritualuri de purificare si curatire, ritualuri considerate sacre.
In sfarsit, marele teatru este cel mai bine conservat exemplu de acest fel din Grecia antica, pastrandu-se chiar si in zilele noastre. Are o capacitate de cel putin 12.000 de locuri, o acustica incredibila, la granita realitatii, ba chiar, pentru acele timpuri, iar in prezent este folosit pentru punerea in scena a unor spectacole eveniment. Atat aceasta structura, cat si celelalte structuri din Sanctuarul lui Asklepios au fost ridicate undeva prin secolul al IV-lea i.Hr. De pilda, se spune ca teatrul a fost construit de catre faimosul sculptor Polyclitos cel Tanar, tot acesta fiind si cel care a realizat si acea cladire rotunda, adica „tholos-ul”, ce impresioneaza prin cateva sculpturi de-a dreptul splendide.
Mai mult decat atat, coloanele acestei structuri avea sa contribuie in mod semnificativ la dezvoltarea stilului corintic. Se presupune ca, in aceasta sala rotunda, se tineau cele mai importante ceremonii si ritualuri din Epidaur. Iar acest loc este cu atat mai impresionant cu cat, sub el, se afla un labirint misterios in care, candva, se aflau serpi sacri, dupa cum spun legendele.
Dincolo de frumusetea si unicitatea acestui loc, a Sanctuarului lui Asklepios, Epidaur a fost multa vreme centrul de sanatate al lumii antice, indeosebi in perioada in care aceasta asezare s-a dezvoltat uluitor de rapid. Aflam, din vechile inscriptii descoperite aici, ca s-au facut vindecari ce trec dincolo de gandirea omului, vindecari miraculoase, acestea fiind sustinute si de legenda potrivit careia zeul Asclepios le aparea in vis oamenilor si le impartasea din sfaturile sale intelepte, acesti oameni venind in sanctuarul sau, la Epidaur, pentru a dormi in incinta ori pur si simplu pentru a petrece cateva ore.
Persoane bolnave, aproape din toate colturile actualei Europe si nu numai, veneau aici in speranta ca se vor vindeca de bolile ce le macinau viata. Si, chiar sub stapanire romana, Epidaur se afla intr-o continua perioada de inflorire, acest lucru datorandu-se faptului ca Sanctuarul lui Asklepios ramasese inca un loc de pelerinaj pentru bolnavi. Ba chiar, nici macar raspandirea crestinismului nu a stat in calea credintei acestor bolnavi care veneau aici. Intr-un final, cutremurul din secolul al VI-lea d.Hr. avea sa ingenuncheze asezarea, provocandu-i daune masive. Astazi, Sanctuarul lui Asklepios, inclus in anul 1988 in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, este vizitat de mii de turisti, insa putini mai sunt cei care vin aici in cautarea vreunui miracol, asemenea celor care veneau aici acum mai bine de un mileniu.
