Odata cu inceperea Postului Craciunului, in data de 15 noiembrie, pentru romani incepe oficial si perioada Sarbatorilor de Iarna. Aceasta perioada este una dintre cele mai speciale, intrucat pentru multi romani, aceasta este o perioada care se petrece in familie, alaturi de cei dragi. Este o perioada cand ne dorim liniste si stabilitate, o ocazie de a face si de a primi cadouri si de a ne bucura de tot ceea ce semnifica aceasta perioada. Conform calendarului crestin, Sarbatorile de iarna incep odata cu postul Craciunului si se sfarseste in 7 ianuarie, de Sfantul Ion. Ca simbolistica, perioada este plina de semnificatii, de obiceiuri si de traditii, pentru fiecare zona in parte a tarii.Unele dintre aceste obiceiuri si traditii au ramas neschimbate in timp, altele au fost preluate, modificate sau piedute in timp, insa toate, indiferent de modificarile suferite in timp, prevestesc pregatirea atat a gospodariilor cat si sufleteasca a oamenilor pentru Craciun, cea mai mare sarbatoare din iarna.
Printre cele mai importante sarbatori se numara Sfantul Nicolae, Ajunul, Craciunul si Anul Nou.
Sfantul Nicolae
Despre Sfantul Nicolae se spune, ca provenea dintr-o familie bogata si a devenit cunoscut datorita faptului ca ii ajuta pe cei nevoiasi, iar el apare imbracat in alb si in rosu cu o roba de episcop, calare pe un magar cand impartea daruri copiilor. El a trait undeva in secolul al IV-lea, iar ramasitele lui au fost duse intr-o biserica din orasul Bari, din Italia. Despre el, nu se stiu foarte multe, insa este considerat unul dintre cel mai importanti sfinti ai Bisericii. El este protectorul copiilor, al recoltelor, al prizonierilor, al marinarilor prinsi de furtuni pe mare. Multe fapte miraculoase savarsite de Sfant, i-au adus importanta din prezent.
Printre altele, povestea spune ca odata Sfantul Nicolae, induiosat de problemele pe care le avea un barbat, care vroia sa isi vanda copiii pentru a-si scoate familia din saracia in care traiau, le-a aruncat in casa trei pungi de galbeni. Aici s-a nascut si povestea ca copii trebuie sa isi aseze ghetele la usa pentru a primi daruri, intrucat una din pungile acelea de galbeni a cazut intr-o gheata care era pusa langa usa la uscat.Tot o alta fapta miraculoasa savarsita de Sfantul Nicolae, a fost cand a eliberat din puscarie un cavaler, care era nevinovat, facand sa i se rupa catusele in mod miraculos.
Decat cu intamplarea cu gheata, copiii il asteapta in seara de 5 spre 6 decembrie pe Sfantul Nicolae, care vine incarcat cu dulciuri, iar altul cu nuiele. Pentru copiii care erau cuminti, acesta le lasa dulciuri, iar pentru cei care nu erau cuminti, le lasa nuiaua, iar pentru cei care erau foarte rai, pedepse mari ii asteapta.
Mos Ajun
Atunci cand vorbim despre legenda Mosului de Craciun, nu putem sa nu o legam si de povestea lui Mos Ajun. Despre Mos Ajun se spune ca era un pastor si ca era fratele mai mic al lui Mos Craciun. In prezent copiii sunt cei care umbla cu Mos Ajun, mergand pe la case sa colinde si trebuie sa fie rasplatit cu nuci si covrigi. Se spune ca in Ajun, este bine sa imparti si bucate pentru morti, ca semn de belsug si ca simbol de a imparti daruri.
Craciunul
Cea mai importanta zi dintre sarbatorile de iarna este 25 decembrie, care simbolizeaza Craciunul, iar Mos Craciun este cel care imparte daruri copiilor cuminti. In prezent, Mosul apare imbracat intr-un costum alb cu rosu, calatoreste intr-o sanie trasa de 9 reni (Rudolph, Dasher, Dancer, Prancer, Vixen, Comet, Cupid, Donder si Blitzen. Conducatorul acestora este Rudolph, renul cu nas rosu). Desi aceasta este varianta actuala, legenda a pornit de la adevaratul personaj, pe nume Craciun, fratele mai mic a lui Ajun.
Aflata in chinurile facerii, Maica Domnului l-a rugat pe Ajun sa o adaposteasca, insa fiind foarte sarac, acesta a trimis-o la Craciun, care era foarte bogat. Fiindu-i mila de ea, Craciuneasa, fara sa ii spuna sotului ei, foarte rau si necredincios, o ajuta pe Maria, ii ofera adapost in grajdul vitelor si o ajuta sa nasca. Afland intamplarea, Craciun se infurie si isi pedepseste sotia taindu-i mainile. Atunci Maica Domnului, printr-o minune o vindeca pe Craciuneasa, lipindu-i mainile. Vazand o asa minune, Craciun isi cere iertare si se caieste, devenind primul crestin. Tot legenda ne spune ca, i-a parut atat de rau, incat a doua zi si-a impartit intreaga avere copiilor saraci.
Anul Nou-un nou inceput pentru fiecare
Simbolistic, ziua de Anul Nou marcheaza inceperea unui nou an calendaristic, iar data de 1 ianuarie a fost aleasa abia in 1691 de catre Papa Inocentiu al XII, deoarece pana atunci, Craciunul era cel care marca inceperea unui nou an. Insa, indiferent cand are loc, Anul Nou este o zi speciala, incarcata de optimism, speranta, petreceri si buna voie. Este o zi in care oamenii isi cauta speranta de a merge mai departe, de a fi mai bine pentru ca un nou inceput intotdeauna aduce si lucruri noi. Iar Anul Nou este sarbatorit inca din cele mai vechi timpuri, diferenta o facea perioada cand era sarbatorit.
De exemplu, Babilonienii sarbatoreau noul an toamna, cand ziua este egala cu noaptea, iar sarbatoarea era deosebit de importanta, incepand chiar cu o luna inainte de ziua respectiva. Ei credeau ca cu o luna inainte de inceperea unui an nou, fortele naturii iau amploare, putand sa provoace atat bine cat si rau. Romanii aveau alta perioada in care sarbatoreau noul an si anume data de 1 martie, schimbandu-se apoi in 1 ianuarie ca dupa caderea imperiul sa se aleaga alta data si anume data de 25 decembrie. La romani, data de 1 ianuarie a fost aleasa si recunoscuta oficial abia in anul 1701.
Tot la romani, ca traditii de Anul Nou, se practica colindatul, se merge cu Plugusorul sau cu urarile Buhaiului, se joaca jocuri cu masti (Capra, Ursul, Turca), dansuri specifice anumitor zone si cu diverse semnificatii (Caluseii si Caiutii), toate menite sa binedispuna, sa distreze si sa transmita suflul sperantei in sufletele oamenilor. In fond, Anul Nou este sarbatoarea in care toti oamenii au speranta ca viitorul va fi mai bun, iar perioada sarbatorilor de iarna este menita sa faca oamenii sa fie mai darnici si mai buni unii cu altii.
