Sculptura in piatra este una dintre cele mai vechi forme de arta. Fie ca piatra este modelata in locul in care natura a asezat-o sau se lucreaza asupra unui bloc de piatra extras dintr-o cariera, mana si inspiratia artistului sunt cele care ii dau viata sau, dupa cum aprecia marele artist al Renasterii, Michelangelo, artistul “elibereaza forma captiva in interiorul pietrei”. Granitul, marmura, calcarul, bazaltul, pietrele pretioase sau semi-pretioase, toate pot fi sculptate, in forme impresionante sau delicate, libere (adica pot fi privite din orice directie) sau in relief/basorelief (pe o suprafata care trebuie privita frontal).
Nenumarate statui, temple cu frontoanele sculptate in piatra, monumente laice sau religioase s-au pastrat, din cele mai vechi timpuri, in toate culturile, fie ca e vorba de Orientul indepartat, de antichitatea greco-latina, de exceptionala cultura latino-americana, de stralucitoarea perioada renascentista sau de alte epoci si spatii geografice, in care arta s-a aflat la loc de cinste.
Sculptura in piatra in cultura romaneascaare o evolutie comuna cu cea a civilizatiei in aceste locuri, inceputurile ei fiind legate de decorarea lacasurilor de cult, de basoreliefuri, statuete descoperite in regiunea Pontului Euxin, datand din secolele al VII-lea-al – VI-lea i.Hr., de pe vremea primelor colonii grecesti din Dobrogea (Histria, Tomis, Callatis etc.). In secolele urmatoare, sculptura in piatra se regaseste integrata, mai ales, in arhitectura bisericilor, cu functie decorativa. Remarcabile sunt, de exemplu, ornamentele in piatra, in stil bizantin, ale Manastirii Cozia (secolul al XIV-lea), ale Manastirii Dealu, de langa Targoviste (secolul al XV-lea), pietrele funerare sculptate din Biserica Domneasca din Curtea de Arges (secolul al XIV-lea), cele in stil gotic, din manastirile Moldovei, ridicate in vremea lui Stefan cel Mare s.a.m.d.
Sculptura in piatra si trovantii
Trovantii sunt cele mai ciudate pietre sculptate, dar nu de mana omului, ci de geniul naturii. Acestora li se mai spune si “pietre vii” sau “pietre care cresc”. Desi stiinta nu a ajuns la concluzii certe, se pare ca trovantii, cu forme ciudate, rotunde, cilindrice, elipsoidale, sunt vechi de cateva milioane de ani, s-au format, probabil, din aglomerari de nisip si gresie si continua sa se dezvolte (cativa centimetri, in aproximativ o mie de ani), desi, in mod normal, o piatra este supusa, in timp, eroziunii.
In Romania, in localitatea Costesti (intre Ramnicu Valcea si Targu Jiu), se gaseste singurul muzeu din lume (in aer liber) consacrat trovantilor, infiintat in 1996. Pe o suprafata de peste un hectar, se pot vedea aceste pietre stranii, despre care localnicii spun ca ar fi incarcate energetic si care continua sa apara din albia raului din zona, dupa ploile mai puternice sau de mai lunga durata. Pe unii trovanti, au aparut “pui”, niste formatiuni mai mici, lucru absolut exceptional, nemaiintalnit in nicio alta parte a lumii. Trovanti se mai gasesc, in Romania, in zona Buzaului, la Bozioru si pe dealul Feleacului (langa Cluj).
In lume, trovanti se mai pot vedea in Egipt (cei mai mari din lume), in Noua Zeelanda, in Statele Unite ale Americii (in Parcul National Roosevelt), in Africa de Sud, Mexic etc.
Sculpturile in piatra ale lui Constantin Brancusi
Poate destinul a facut ca sculptorul roman cel mai mare, Constantin Brancusi, cel care a marcat, prin opera sa, arta secolului al XX-lea, sa se nasca la doar cativa kilometri de locul de nastere al trovantilor. Exista o asemanare izbitoare intre formele “pietrelor vii” de la Costesti si multe dintre sculpturile extrem de stilizate ale marelui artist, acelea in care forma este absorbita de idee. In Muzeul trovantilor, pare ca brancusiana “Domnisoara Pogany” se multiplica la infinit.
Spre infinit se indreapta si “Coloana infinita”, din Ansamblul arhitectural de Targu Jiu. Celelalte doua lucrari, din acest ansamblu – “Poarta Sarutului” si “Masa Tacerii” – sunt sculptate in piatra poroasa, precum cele 30 de scaune, in forma de clepsidra, care formeaza Aleea scaunelor, unind cele trei opere de arta. Lucrarea “Somnul” (1908), care reprezinta capul unei femei dormind, este sculptata in marmura, iar “Fragment de tors”(1909), in piatra, este o minunata dovada de perfectiune a liniilor curbe, care sugereaza frumusetea trupului uman.
Cea mai inalta sculptura in piatra din Europa
Statuia Regelui Decebal, din zona Cazanelor (langa Orsova), pe malul romanesc al Dunarii, este cea mai mare statuie in piatra din Europa. Are 55 de metri inaltime si 25 de metri latime. Este doar cu sase metri mai mica decat Statuia Libertatii, din New York, dar mai inalta decat Colosul din Rhodos (Grecia). A fost sculptata in stanca, intre 1994-2004, de catre doisprezece sculptori, la initiativa omului de afaceri (pasionat de istorie si mitologie), Iosif Constantin Dragan.
Locul nu a fost ales intamplator, avand in vedere ca, pe malul sarbesc al Dunarii, in dreptul statuii lui Decebal, sa afla o inscriptie, veche de doua mii de ani (“Tabula Traiana”), care consemneaza campania de cucerire a Daciei, de catre Traian. Peste milenii, numele celor doi mari conducatori – Decebal si Traian – stau din nou fata in fata, sculptate in piatra, pentru eternitate.
