Cuvântul „machiavelism”, utilizat pentru a denumi un anumit comportament, s-a format de la numele lui Niccolo Machiavelli, un gânditor umanist italian, din perioada Renașterii, filosof, teoretician al politicii și al istoriei, autor, printre altele, al operei „Principele”, concepută în 1513 și publicată în 1532. Trebuie știut că această carte a fost gândită ca un dar al lui Machiavelli (nu pentru a fi publicată) pentru Lorenzo al II-lea de Medici, care a condus Florența între 1513 și 1519.

În această lucrare, autorul a preconizat, cu sinceritate, dar și cu cinism, că, în politică, pentru atingerea scopurilor, se apelează la orice mijloace – minciună, viclenie, lipsa de scrupule, trădare, corupție, „executarea” publică a opozanților, pentru a se descuraja orice contestare a autorității etc. Este vorba, așadar, despre un tratat despre „arta” cuceririi și conservării puterii, bazat pe manipularea sentimentelor umane și a reacției maselor.

În timp, termenul machiavelism a trecut din zona doctrinei politice în limbajul curent, pentru a caracteriza succint atitudinea unor persoane care, abandonând morala, apelează sistematic la viclenie, minciună, calcul premeditat, ingeniozitate în rău, abuz verbal, furie explozivă, comportament intimidant etc., pentru a atinge scopuri, interese personale precise.

Se poate spune, de exemplu: Realitatea arată adesea că s-ar putea să reușești în viață dacă minți, te înfurii, înșeli, adică dacă optezi pentru un comportament machiavelic/Cine gândește și acționează machiavelic este, desigur, indiferent față de valorile morale etc.

Citește și:  Cum este corect – adagio sau adagiu?

Machiavelismul, adesea înțeles ca fiind un mod de conducere sau de acțiune în care scopul justifică mijloacele, indiferent de moralitate, este un concept care continuă să fie relevant în studiul personalităților, al leadership-ului și în analiza politică. Această ideologie este strâns legată de lucrările lui Niccolò Machiavelli, în special de cartea sa, Principele, care expune idei despre putere și politică.

  • Reflectarea în cultura modernă: Termenul de machiavelism a depășit limitele literaturii și a devenit un termen utilizat pentru a descrie anumite trăsături de personalitate sau comportamente în societate și în mediul de afaceri.
  • Dezbatere și critică: În ciuda interpretărilor sale variate, machiavelismul provoacă discuții și dezbateri importante referitoare la etică, moralitate și eficacitatea liderilor.

Pentru cei interesați de aprofundarea cunoștințelor de gramatică și de extinderea vocabularului, vă invităm să citiți articolul nostru Cum este corect: niciun sau nici un? Acesta vă va oferi o perspectivă asupra utilizării corecte a unor cuvinte-cheie în limba română, ajutându-vă să înțelegeți mai bine subtilitățile și complexitățile limbii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.