Se apropie cu pasi repezi sarbatorile de iarna si cu siguranta paleta de sentimente la sfarsit de an este una viu colorata, incepand de la tristete, regret, conducand usor, usor spre fericire, implinire. Acesta perioada este una propice rememorarii tuturor acelor persoane, sau situatii care ne-au marcat existenta si evolutia in cadrul anului din care urmeaza sa iesim. Si, pentru multi dintre noi, este o perioada benefica din acest punct de vedere, intrucat ne ajuta sa renuntam la acea privire critica, cu o imensa incarcatura negativa si sa privim “partea plina a paharului”, si anume cum ne-au ajutat sa crestem, sa ne cunoastem mai bine, sa ne dezvoltam armonios ca oameni.
Perioada sarbatorilor de iarna, si implicit cea a incheierii unui nou an, este cunoscuta pentru puterea de a ierta, de a ne ierta pe noi insine si pe semenii nostri deopotriva, sentimentele la sfarsit de an evoluand de la negativ spre pozitiv. Au existat, negresit, momente in acest ultim an in care ne-am intrebat “De ce mi s-a intamplat asta tocmai mie?”, momente in care neputinta de a controla anumite aspecte din viata noastra, intorsaturi de situatie neasteptate, au determinat aparitia frustrarii. O frustrare izvorata din asa-zisa slabiciune a noastra, din lipsa de predictie a viitorului ce nu ne ofera un avans in a ne calcula reactiile, comportamentul, trairile si asteptarile!
Viata este imprevizibila, si tocmai in acest lucru consta farmecul ei, iar sentimentele la sfarsitul anului ne releva multora dintre noi acest fapt senzational. Dintre sentimente la sfarsit de an ne sunt deseori dezvaluite cele de acceptare a tuturor lucrurilor ce ni s-au intamplat si astfel, de depasire a efectelor negative ce s-au rasfrant asupra noastra pentru mai mult sau mai putin timp, in functie de caz, si apoi de descoperire a implinirii sufletesti, trairea deplina ce si-o doreste fiecare dintre noi. De asemenea, pot exista si persoane apropiate, care pe parcursul anului, fie voit, insa de cele mai multe ori inconstient, ne-au determinat sa simtim trairi intense precum dezamagire, tradare, ce ulterior au declansat fie stari de tristete profunda, de la care nu este un pas mare spre depresie.
Desi dureros de acceptat si inteles, sentimentele la sfarsitul anului, o perioada a anului in care tot ceea ce se intampla in jurul nostru ne indeamna sa fim mai buni unii cu ceilalti, se transforma treptat, ca si in cazul anterior, in iertare, in atribuirea unor factori exteriori ce au condus acea persoana sa faca alegerea respectiva, fara a avea timp sa puna in balanta efectele negative ce le-ar putea avea pe viitor, fapt ce conduce la o crestere a stimei de sine si la o impacare atat cu propria noastra persoana si propriile judecati de valoare, precum si cele ale celorlalti.
Este adevarat, perioada sarbatorilor de iarna trezeste in noi trairi amortite, pe care stresul cotidian, nenumaratele griji si poveri le-au facut uitate. O posibila explicatie a trairii si exteriorizarii celor mai frumoase sentimente la sfarsit de an, poate fi aceea ca in fiecare dintre noi zace un suflet de copil, iar perioada aceasta, careia nu degeaba i se atribuie magia, dominata de familie, cadouri, caldura caminului in care am crescut, prieteni apropiati, felicitari si urari special personalizate, ne aminteste de copilarie, de copilaria lipsita de griji, responsabilitati, obligatii, si plina de dragoste, adoratie, apreciere, afectiune, din partea celor care mereu vor tine neconditionat la noi. Tocmai din acest motiv, indiferent de varsta, etnie, religie, traditii specifice si credinte, toate persoanele prefera sa isi petreaca sarbatorile de iarna in sanul familiei, alaturi de parinti, frati, bunici chiar.
Astfel, sentimente precum frustrare, neputinta, dezamagire, ura, tristete, se evapora, lasand loc fericirii, implinirii, dragostei, credintei in lucruri, persoane, situatii, in care in general le dam sanse de 1%. Dat fiind sfarsitul de an, aceasta modalitate de a sta in preajma persoanelor care ne apreciaza, ne stimeaza si ne iubesc pentru ceea ce suntem noi, si nu pentru ceea ce parem a fi in ochii lor, conturati dupa asteptarile lor, este si un excelent mod de destresare, de reincarcare a bateriilor si de asemenea, de rationalizare la rece asupra greselilor si presupuselor esecuri pentru a face un plan, ca anul ce urmeaza aceastea sa fie evitate.
Sentimentele la sfarsit de an sunt, nu in ultimul rand, un remediu extraordinar pentru recastigarea stimei de sine, stima de sine pierduta in cursul anului in urma tradarii unui prieten, in urma despartirii de persoana iubita, in urma subaprecierii sefului, in urma nenumaratelor regimuri de slabit la care am renuntat uneori chiar inainte de a le incepe, in urma unei certe puerile al carei initiator am fost chiar noi, absolut fara niciun motiv aparent, chiar si in urma unei priviri usor incruntate indreptate spre noi de catre un necunoscut in mijlocul de transport pe care il utilizam zilnic pentru a merge la serviciu.
Este uimitor cum o simpla sarbatoare este sarbatorita de secole, are menirea de a ne vindeca atat pe plan psihologic, spiritual si, implicit, fizic!
Asadar, Sarbatori fericite alaturi de cei dragi!
