Sfinxul din Bucegi este cel mai cunoscut megalit antropomorf din Munţii Bucegi. Se află la altitudinea de 2.216 metri, în apropierea Babelor. Nu este singurul „sfinx” de pe teritoriul României (există şi Sfinxul de la Stânişoara, Sfinxul de la Topleţ, Sfinxul lainicilor şi altele), însă, cel mai probabil, e cel mai faimos.
Există mai multe căi de acces la Sfinxul de Bucegi, dar cea mai simplă şi mai comodă este telecabina. Aceasta porneşte din Buşteni şi se opreşte la Babele, parcurgând traseul în circa 15 minute. Telecabina poate cuprinde un număr maxim de 25 de persoane, însă turiştii trebuie să aibă în vedere că în weekend-uri, în special pe timpul verii, cozile pot fi foarte mari.
Preţurile biletelor nu sunt foarte mici, însă priveliştea de care au parte turiştii face toţi banii. Pentru pasionaţii de munte şi de drumeţii, există numeroase trasee care duc la această minunăţie a naturii. Iar cei care vor să petreacă mai multe zile în zonă se pot caza la Cabana Babele, care poate găzdui 108 persoane.
Sfinxul din Bucegi a fost numit astfel, deoarece forma sa este foarte asemănătoare cu un cap uman, mai ales când e privit dintr-un anumit unghi. Cei care l-au denumit aşa au avut în minte imaginea Sfinxului din Egipt. Stânca a fost fotografiată pentru prima dată în anul 1900, iar de atunci şi până astăzi a continuat să fascineze oamenii.
Cu toate acestea, denumirea de sfinx a apărut abia în anul 1935, când în revista „Buletin Alpin” a apărut un articol despre acesta. Numele a fost preluat şi de Alexandru Badauță, care a întemeiat Oficiul Naţional de Turism. Acesta a avut şi el o lucrare despre misteriosul monument al naturii, referindu-se la el drept „Sfinxul românesc”.
Sfinxul din Bucegi are o lăţime de 12 metri şi o lungime de 8 metri. S-a format dintr-un bloc de piatră de dimensiuni foarte mari, în urma eroziunii vântului. Deşi există o explicaţie logică a modului în care a luat naştere, există destui oameni care sunt de părere că ar fi fost creat de extratereştri sau de tot felul de puteri supranaturale.
Legendele locale menţionează că pe Platoul Bucegi ar fi existat un centru energetic, vizitat deseori de extratereştri. De asemenea, despre peştera care se află undeva lângă Sfinx se spune că atrage diverse forţe energetice. Mai mult, unii istorici au afirmat că Sfinxul din Egipt este, de fapt, copia Sfinxului românesc.
Toate aceste legende nu fac decât să sporească interesul oamenilor pentru acest obiectiv, care este foarte vizitat. De altfel, Sfinxul din Bucegi a şi apărut în câteva filme româneşti, precum „Dacii” şi „Haiducii lui Șaptecai”.
Această formațiune rocioasă nu este doar un punct de atracție turistică, ci și un loc încărcat de semnificații spirituale și culturale. Multe legende locale spun că Sfinxul ar avea puteri energetice speciale și că ar fi fost un loc de cult pentru daci, oferind un fundal mistic experienței de vizitare.
Sfinxul din Bucegi reprezintă un simbol al naturii neîmblânzite și al misterelor nesoluționate ale României, fiind un punct de referință pentru toți cei care doresc să exploreze frumusețile naturale și legendele țării noastre.
