Simbolurile de Paste si traditiile la evrei sunt diferite de cele ale Pastelui crestin, pentru ca, desi, in ambele religii, sarbatoarea cade primavara, in Israel, Pessa’h (Pastele) aminteste de “fuga din Egipt”, fiind o celebrare a eliberarii poporului evreu, care, in urma cu trei milenii, a stat in robia egipteana 430 de ani, in vreme ce, la crestini, este sarbatoarea Invierii lui Iisus Hristos. Cu toate acestea, exista unele similitudini in privinta ritualurilor care marcheaza astfel de momente. Potrivit textelor sacre, poporul evreu se trage din Abraham (Avraam – “Parintele tuturor”), Isaac si Iacob (Israel). Isaac este fiul lui Abraham si al lui Sarah, iar Isaac, la randul lui, l-a avut ca fiu pe Iacob, care, la randul lui, a avut doisprezece fii. Acestia au intemeiat cele douasprezece triburi ale lui Israel, care, la un moment dat, ca sa scape de foamete, s-au refugiat in Egipt.

Aici au prosperat si au fost perceputi ca o amenintare la adresa egiptenilor, motiv pentru care au fost transformati in sclavi. Eliberarea lor s-a produs mult mai tarziu, prin vointa divina, sub obladuirea profetului Moise, care a primit Tora (Biblia ebraica), pe muntele Sinai. Acest moment este sarbatorit de evrei de Pessa’h (Paste – cuvant folosit intotdeauna numai cu forma de singular), prilej cu care, in fiecare familie, se citesc fragmente din Haggadah – Cartea nasterii poporului evreu, a valorilor si a idealurilor in care cred – pentru ca nimeni sa nu uite acest parcurs dramatic in istoria devenirii lor.

Simbolurile de Paste la evrei au o mare densitate, regasindu-se in toate gesturile, situatiile si ritualurile care definesc aceasta sarbatoare. “Pessa’h” inseamna “a trece pe deasupra” si aminteste ca atunci cand Dumnezeu i-a pedepsit pe egipteni cu “cele zece plagi”, pentru ca au refuzat sa ii elibereze pe evrei, molima a ocolit casele evreilor, “trecand pe deasupra”, iar intelesul simbolic este de “timp al eliberarii”. Sarbatoarea Pessa’h tine opt zile si incepe in seara de 14 Nisan (prima luna din calendarul religios iudaic, insemnand perioada dintre luna noua din martie si luna noua din aprilie, daca ne orientam dupa calendarul gregorian, cel la care ne raportam si noi).

In 2012, Pessa’h a inceput pe 7 aprilie si se incheie sambata, 14 aprilie. Pastele evreiesc se suprapune cu “Sarbatoarea Azimelor” (paine nedospita) care, pe de o parte, se refera la ritualurile agrare, foarte vechi, care celebrau primavara si, implicit, viitoarele recolte (painea dospita, cu drojdie, fiind soscotita impura), si, pe de alta parte, face trimitere la momentul “fugii din Egipt”, cand evreii nu au mai avut ragazul sa dospeasca painea necesara pentru drum, luand cu ei azime. Asadar, un simbol de Paste nelipsit este “Matza” (Azima), preparata din faina si apa, consumandu-se in toate cele opt zile de sarbatoare, cand “Hametz” (paine cu drojdie) este nu numai interzisa, dar trebuie sa lipseasca din casa, de aceea, “curatirea” casei se face cu multa minutiozitate. Mai mult, pentru a da toata importanta acestui moment, se obisnuieste sa se ascunda, cu buna stiinta, 10 bucati de Hametz, in hartie, in diverse colturi ale casei, pentru a fi cautate de membrii familiei si a li se da foc, a doua zi, ca parte a ceremonialului de inceput de Paste.

Citește și:  Big Data şi viaţa noastră privată, socială şi profesională. Avantajele, limitele şi riscurile unui concept
Haggadah, Foto: bosniakandjewishfriendship.wordpress.com
Haggadah, Foto: bosniakandjewishfriendship.wordpress.com

Nenumarate simboluri de Paste sunt prezente si in ceea ce evreii numesc “Seder” (Ordine), adica masa ritualica, din prima zi (sau primele doua zile), care marcheaza intrarea in Pessa’h. Aceasta consta intr-o succesiune de momente care presupun mersul la sinagoga, rugaciune, binecuvantare, cantece religioase, lecturi din Haggadah (istoria evreilor) si preparate culinare specifice.

Mielul este un simbol de Paste si la evrei. Sangele mielului sacrificat semnifica eliberarea de pacate, dar pastreaza si simbolistica unui mod de viata pastoral, arhaic, cand ciobanii stropeau cu sange de miel, corturile sau casele din lemn in care se adaposteau, pentru a fi feriti de rau. Aceasta sarbatoare a pastorilor se numea “Hag Ha Pessah” (“Sarbatoarea mielului pascal”). De asemenea, in vremea lui Irod, regele iudeilor (37-4 i.Hr.), cel care a reconstruit cel de-al Doilea Templu al Ierusalimului, erau sacrificati miei, in curtea exterioara a templului, iar cu sangele adunat in vase de aur si argint se stropea altarul templului. Alte simboluri de Paste sunt reprezentate de ierburile amare, consumate in anumite momente ale serii, menite sa le reaminteasca evreilor, de vremurile grele ale sclaviei si patru pahare cu vin, baute cu mana stanga sprijinita pe masa, semn al “oamenilor liberi”.

Pe platoul aflat in centrul mesei, se afla, asadar, o bucata de carne fripta de miel, cu os (care nu se va consuma, decat, eventual, a doua zi) – semn al sacrificiului, un ou vopsit, simbol de doliu, pentru templul distrus, din Ierusalim, si ierburile amare. In aceasta vreme, urarea care se aude peste tot este “Anul viitor, la Ierusalim”.

Ritualul legat de “Seder” (masa in familie,din prima zi a sarbatorii) are o succesiune stricta a momentelor: rugaciune, binecuvantarea bucatelor, se bea primul pahar de vin, capul familiei isi spala mainile, participantii la masa mananca bucati de azima inmuiate in apa cu sare, se rupe a doua azima si bucata cea mai mare se pastreaza pentru sfarsitul mesei, se spune istoria Exodului, toti membrii familiei isi spala mainile, se spun din nou rugaciuni, se bea al doilea pahar de vin, se mananca ierburile amare, se consuma celelalte preparate specifice, se bea cel de-al treilea pahar de vin, se citesc alte pasaje din Cartea de capatai a evreilor, se bea cel de-al patrulea pahar de vin si se intoneaza cantece religioase. Un ritual similar are loc si in ultima zi de Paste (Pessa’h), cea de-a opta, intre acestea, in “Hol Ha Moed”, regulile fiind mai putin stricte.

Asadar, Pessa’h (Pastele evreiesc) este una dintre cele mai frumoase si respectate sarbatori, in aceeasi masura in care este cinstit Pastele si la credinciosii crestini. Asa cum la romani, de exemplu, Pastele s-a suprapus peste sarbatorile precrestine ale celebrarii primaverii, asa la evrei, Pessa’h este rezultatul a trei momente, a caror amintire a fost pastrata prin traditie: Sarbatoarea mielului pascal, Sarbatoarea Azimei si Eliberarea din robia egipteana. Indiferent, insa, de datini, de simboluri specifice, manifestari, Pastele este un moment in care trebuie sa ne amintim cine suntem, care este rostul nostru adevarat in aceasta lume si care sunt valorile in care credem.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.