William Lawrence Bragg a fost un fizician australian care a dezvoltat metode ce au făcut posibilă determinarea structurii atomice a cristalelor. Împreună cu tatăl său, William Henry Bragg, a pus bazele cristalografiei cu raze X. Pentru munca lor cu cristale şi raze X, cei doi Bragg au primit în comun Premiul Nobel pentru fizică în anul 1915.
William Lawrence Bragg s-a născut în 1890 în Australia. Tatăl său a fost profesor de fizică şi matematică la Universitatea Adelaide; mama sa era fiica astronomului guvernamental al Australiei.
William a avut prima întâlnire cu razele X când era destul de mic. În 1895 a fost anunţată descoperirea razelor X de către fizicianul german Wilhelm Conrad Roentgen. Câteva săptămâni mai târziu, tânărul William Lawrence construia un aparat cu raze X rudimentar.
Maşinăria s-a dovedit a fi extrem de folositoare după puţin timp, când William a căzut de pe tricicleta lui şi s-a rănit la o mână. Aparatul a fost folosit pentru a determina nivelul de vătămare a băiatului de 5 ani. Aceasta avea să fie prima dată când un aparat cu raze X era folosit în Australia.
William era un copil liniştit, îi plăcea foarte mult să colecționeze scoici şi era fascinat de ştiinţele naturale. O specie de sepie pe care a descoperit-o a fost numită în onoarea sa, Sepia Braggi. El şi fratele său mai mic, Robert, obişnuiau să colecţioneze resturi de piese şi să le transforme în dispozitive mecanice.
După ce a terminat cursurile Colegiului St. Peter din Adelaide, William s-a înscris la cursurile Universităţii din Adelaide la vârsta de numai 15 ani. În 1908 a absolvit cu onoruri. Anul următor tatăl său a acceptat un post de profesor la Universitatea Leeds din Marea Britanie, motiv pentru care familia a trebuit să se mute.
Aici tânărul se înscrie la Colegiul Trinity din Cambridge, unde studiază matematica. La recomandarea tatălui său, îşi schimbă domeniul şi se dedică fizicii. În 1912 a absolvit cu onoruri, dedicându-se cercetării la Laboratorul Cavendish, sub îndrumarea lui Joseph John Thomson. În acelaşi an, William a început o colaborare cu tatăl său ce avea să ducă la câştigarea Premiului Nobel şi la crearea unui nou domeniu ştiinţific.
Cei doi devin interesaţi de teoriile lui Max Theodor Felix von Laue, care descoperise în 1912 difracţia razelor X. Laue a descoperit că atunci când razele X trec printr-un cristal, acestea sunt îndoite. Observaţia a oferit indicii vitale despre natura razelor X, deoarece modele descrise puteau fi făcute doar de valuri. Cei doi Bragg sunt convinşi că descoperirile lui Laue sunt corecte, dar explicaţiile sale sunt incorecte şi mult prea complicate. Explicaţia sa era că atomii sunt aranjaţi într-un anumit model, iar razele X refractate ar putea dezvălui aranjamentul atomilor din cristal. Următorul pas a fost conceperea unei ecuaţii matematice ce ar fi permis studierea structurii diferitelor cristale. Ecuaţiile simplificate concepute de William Lawrence Bragg aveau să fie cunoscute sub numele de Legea lui Bragg.
Următorii ani, cei doi Bragg au lucrat împreună. Pentru a efectua măsurători precise, Henry a inventat spectrometrul cu raze X. Una din primele substanţe investigate a fost clorura de sodiu, cei doi demonstrând că aceasta este alcătuită din ioni sau atomi de clorură de sodiu şi nu din molecule. Această descoperire a dus la înţelegerea mai bună a soluţiilor.
Colaborarea celor doi se încheie odată cu începerea Primului Război Mondial, când William se oferă voluntar în armată. Era staţionat în Franţa atunci când află de câştigarea premiului Nobel. La 25 de ani, era cel mai tânăr laureat. Din cauza războiului, abia în 1922 avea să-şi ridice premiul.
După încheierea războiului, William îşi reia cariera în fizică. Acesta continuă să folosească razele X pentru studierea structurii cristalelor, iar următorii ani îi petrece investigând structura complicată a familiei silicatelor. Descoperirile sale aveau să fie foarte importante în mineralogie.
Cariera sa se dezvoltă, fiind numit director al Laboratorului Naţional de Fizică. Acceptă să fie profesor de fizică experimentală la Cambridge. În 1954 devine director al Laboratorului de Cercetare Davy-Faraday, poziţie ocupată şi de tatăl său cu mulţi ani în urmă.
În următorii ani îşi manifestă interesul pentru promovarea ştiinţelor, dorința sa fiind cea de a le face înţelese comunităţii nonştiinţifice. O perioadă a realizat o serie de lecturi televizate. După retragerea sa a continuat să ţină discursuri, să scrie cărţi, toate înaintea morţii sale în 1971.
Munca dusă de William Lawrence Bragg a avut un efect profund în diferite domenii, inclusiv chimie, biologie moleculară, metalurgie şi mineralogie. El a fost un pionier în domeniul razelor X şi al cristalografiei şi poseda o abilitate extraordinară de a explica concepte ştiinţifice dificile într-o manieră foarte curată şi uşor de înţeles. Pe lângă Premiul Nobel, Bragg a mai primit multe alte premii şi onoruri pentru munca depusă; în 1941 a fost ridicat la rangul de cavaler.
