Situl arheologic de pe Dealul Cătălina se află în raza administrativă a localităţii Cotnari din Iaşi. Situl cuprinde şi o cetate care, multă vreme, a fost singura cetate acoperită din lume – sau, cel puţin, singura descoperită.
Dealul Cătălina, pe care se află situl, este cunoscut localnicilor prin legendele care circulă despre el. Legendele sunt legate de numele dealului, fiind un lucru destul de neobişnuit ca o unitate de relief să fie “botezată” cu nume de persoane. Unii spun că numele provine de la o domnişoară care a fost ascunsă aici chiar de tatăl său, pentru a nu fi răpită de barbari, dar care a sfârşit înghiţită de pământ. Alţii ştiu de legenda conform căreia aceasta Cătălină a fost o prinţesă neînfricată, care săpa cu servitorii săi şanţuri pentru a se apăra de duşmani.
Indiferent care este adevărul, cert e că Dealul Cătălina are o importanţă arheologică deosebită. Primele săpături arheologice au fost realizate în anul 1967, când au fost găsite mai multe urme ce indicau locuinţe din epoca neolitică. Însă cetatea traco-getică este descoperirea cea mai importantă din această zonă. Cetatea datează din secolele IV-III i.Hr. şi a avut un rol dublu – pe de-o parte, apara locuitorii de barbari şi, pe de altă parte, era un loc sacru.
Cetatea din cadrul sitului arheologic de pe Dealul Cătălina este singura cetate din România în care zidurile sunt de tipul Murus Dacius. Acest tip de ziduri a fost caracteristic pentru daci, iar prezenţa lor i-a făcut pe specialişti să considere că acest loc era un centru militar deosebit de puternic şi de important. Se pare că cetatea era protejată cu un acoperiş, acesta ridicându-se la 30 de metri deasupra ei. Existenţa acoperişului i-a făcut pe istorici să creadă că a fost ridicat pentru că dacii se temeau de zei şi de pedepsele pe care le dădeau, dacă nu li se adunau jertfe. Aceste păreri sunt întărite de un basorelief descoperit în anii ’70, în care dacii erau înfăţişaţi în timp ce se luptau cu entităţi nevăzute din aer.
Nu se ştie exact cum cetatea din situl arheologic de pe Dealul Cătălina a încetat din activitate, însă cei care au studiat-o sunt convinşi că nu a fost distrusă de vreun incendiu. Cu toate acestea, la aproape un metru sub ea, săpăturile arheologice au scos la iveală faptul că pământul era carbonizat. Acest lucru i-a surprins pe specialişti, care nu au ştiut şi nici nu ştiu care ar fi explicaţia.
Săpăturile arheologice efectuate în situl arheologic de pe Dealul Cătălina au descoperit mai multe vestigii, printre care obiecte din ceramică, obiecte din bronz, unelte ca topoare şi cuţite, dar şi fragmente din fier.
