In mileniile II si I i.Hr., Hattusha a exercitat o influenta dominanta asupra civilizatiilor din Anatolia si nordul Siriei. Palatele, templele, cartierele comerciale si necropola acestei metropole religioase si politice, care constituie situl arheologic Hattusha din Turcia, ofera o imagine cuprinzatoare a unei capitale si reprezenta o marturie unica a civilizatiei hitite disparute. Fortificatiile orasului, alaturi de Poarta Leului, Poarta Regala si ansamblul rupestru Yazilikaya cu frizele sale sculptate, reprezinta realizari artistice unice ca monumente.
Ruinele de la situl arheologic Hattusha din Turcia, satul modern Bogazkale si marea capitala a Imperiului Hitit, sunt incadrate de fundalul campiilor Anatoliene, care se afla la 200 de kilometri est de orasul Ankara. La sfarsitul mileniului al 3-lea i.Hr., aceasta zona a fost partial ocupata de o populatie pre-hitita, care a permis comerciantilor asirieni sa se stabileasca acolo.
Dintr-o serie de documente epigrafice se stie ca, mai tarziu, orasul a fost redenumit Hattus, si ca a fost apoi distrus in jurul anului 1720 i.Hr. de catre Anitta, un suveran hitit. Istoria complexa, bogata in evenimente nefaste, nu a crutat Hattusha de intamplarile ce au avut loc intre secolele 18 si 12 i.Hr. Martore la acele evenimente au ramas vestigiile monumentale si rupestre care pot fi vazute azi. Orasul si impreuna cu el, Imperiul Hitit, a fost distrus in secolul al 12-lea i.Hr., in timpul prabusirii Epocii Bronzului. Situl arheologic Hattusha din Turcia a fost abandonat pana in anul 800 i.Hr., cand a fost fondata in aceasta zona o asezare frigiana modesta.
Situl arheologic Hattusha din Turcia a fost descoperit in anul 1834, si a fost excavat complet in anul 1906. Anul 1906 reprezinta si data memorabila la care a fost descoperita o copie a unui tratat de pace incheiat intre Hattushili III si Faraonul Ramses II, document care a facut posibila identificarea vechii capitale Hattusha. De atunci, arheologii germani in colaborare cu arheologii turci, au facut progrese decisive in cunoasterea mai bine a capitalei hitite. Orasul se intindea pe un platou accidentat, in panta, care acoperea 2,1 kilometri de la nord la sud si 1,3 kilometri de la est la vest.
In secolul al 13-lea i.Hr., orasul era inconjurat de un sistem de pereti dubli care formau un perimetru de aproximativ 8 kilometri. Orasul era protejat in partea de est de avanpostul Kayali Bogaz, care se afla la 1,5 kilometri de Poarta Regala. In partea de nord, dincolo de ziduri, se aflau o necropola, taiata in stanca la Osmankayasi, si marele sanctuar rupestru Yazilikaya, ai carui pereti decorati cu basoreliefuri reprezinta o capodopera de necontestat a artei hitite.
In interiorul zidurilor, ale caror ramasite impresionante se pot vedea in zonele de sud si de est, si care constau in fortificatii hitite primitive cu pasaje subterane, orasul a fost construit pe 2 niveluri. In partea de nord-vest, nu departe de satul Bogazkale din ziua de azi, care ocupa parte din situl arheologic Hattusha din Turcia, se afla orasul de jos. Cel mai remarcabil monument este marele templu, dedicat zeului furtunilor si si zeitei soarelui, Arinna, si este inconjurat de o serie de cladiri, printre care si magazine. In aceasta zona au fost gasite mii de tablite cu inscriptii cuneiforme.
La nord de acest templu se afla centrul comercial asirian, cu ale sale cladiri construite in jurul unei curti centrale. Parte din acest centru comercial dateaza din perioada pre-hitita. In partea de sud, in situl arheologic Hattusha din Turcia, se afla orasul de sus, cu un aspect complex. Cel mai important element al acestuia il reprezinta resedinta regala a Buyukkale, un palat sub forma de citadela, asezat pe varful principal. Ramasitele peretilor dubli, care s-au pastrat in cea mai buna conditie, se afla pe varfurile fortificate dintre Poarta Leului in vest si Poarta Regala in est. Aceste doua porti reprezinta singurele intrari monumentale din cele 5 care au existat, care s-au pastrat in conditii destul de bune. Aceste ziduri protejau Hattusha, cartierele rezidentiale, palatele si cele 4 temple dinauntrul sau.
Situl arheologic Hattusha din Turcia a fost descoperit in anul 1834 de catre arheologul francez Charles Texier, insa acesta nu a fost constient pe deplin de importanta ruinelor. In urmatorii 60 de ani, acest sit a fost cercetat de numerosi oameni de stiinta, dar abia in 1890 au fost efectuate sapaturi in aceasta locatie, de catre Ernst Chantre. Pana in 1906, fusesera realizate excavatii de catre Hugo Winckler, Otto Puchstein si Theodor Makridi, sub patronajul Institutului Arheologic German. Descoperirea ruinelor de la Hattusha a fost una foarte importanta pentru intelegerea pe deplin a civilizatiei hitite. Cele mai vechi dovezi despre existenta hititilor fusese gasite in Siria, iar hititii fusesera descrisi in Biblia ebraica drept o natiune pur siriana. De aceea, pana la descoperirea ruinelor de la Hattusha s-a crezut ca hititii erau sirieni. Excavatiile de la acest sit arheologic au dezvaluit atat puterea cat si gradul de sofisticare al Imperiului antic Hitit.
