Solstițiu” este termenul care denumește un fenomen astronomic, care se produce când poziția aparentă a Soarelui, așa cum se vede de pe Terra, atinge extrema sudică sau nordică, în funcție de ecuatorul celest (proiecția ecuatorului terestru pe bolta cerească) sau terestru.

De-a lungul unui an, au loc două solstiții – solstițiul de iarnă, în emisfera nordică, la data de 21/22 decembrie, când Soarele se află la cea mai mare înălțime față de ecuator (ziua cea mai scurtă din an și noaptea cea mai lungă) și solstițiul de vară, la data de 21/22 iunie (ziua cea mai lungă – 15 h 32 m și noaptea cea mai scurtă – 8h 28 m), marcând începutul verii astronomice.

Rasarit de soare
Rasarit de soare

Când, în emisfera nordică, are loc solstițiul de vară, adică Soarele se înalță deasupra orizontului la unghiul maxim, în emisfera sudică, simultan, se produce solstițiul de iarnă (începutul iernii astronomice), Soarele aflându-se la înălțimea minimă deasupra orizontului. Cele două solstiții (iunie, decembrie) și cele două echinocții (martie și septembrie) marchează, fiecare, trecerea la un alt anotimp.

Cuvântul „solstițiu”, cu același sens pe care îl are și astăzi, a fost folosit pentru prima dată de către Plinius cel Bătrân, un vestit erudit al Imperiului Roman, în monumentala sa enciclopedie, în 37 de volume, intitulată „Istoria naturală” (în jurul anului 77), dovadă că anticii aveau cunoștințe de astronomie remarcabile.

Solstiţiul de vară 2019
Solstiţiul de vară 2019

În limba română, termenul „solstițiu” este un împrumut din limba franceză (fr. „solstice”), etimonul fiind latinescul „solstitium” – format din substantivul „sol, solis, solem” (soare) și „stitium” (de la verbul „sisto, sistere, stiti, statum”) – a opri/a rămâne nemișcat/a face să stea. Așadar, literal, „solstițiu” înseamnă „Soare nemișcat”.

Dacă solstițiului de iarnă i se asociază o paradigmă spirituală extrem de bogată, care include o serie de sărbători precreștine și creștine (Sărbătoarea Zeului Mithra, la persani, Sol Invictus, Saturnaliile, la romani, Sărbătoarea Yule, la popoarele nordice, Sărbătoarea Nașterii Domnului, la creștini etc.), solstițiul de vară este legat și el de o serie de ceremonii și ritualuri, omul fiind tentat, dintotdeauna, să deslușească sensurile existenței sale în raport cu astrele, cu lumina (Soarele), prin interpretări simbolice, corespondențe și ritualuri.

Solstiţiu de vară 2019, Stonehenge
Solstiţiu de vară 2019, Stonehenge

Triburile amerindiene (civilizația pre-columbiană din America), de exemplu, celebrau solstițiul de vară printr-un „dans al Soarelui”, exprimând simbolic continuitatea vieții și a morții. În Egiptul antic, această dată coincidea cu revărsările de ape ale Nilului, marcând începutul unui nou an și sărbătorile dedicate lui Osiris, zeul lumii de dincolo. La Stonehenge, monumentul neolitic din Anglia, inconjurat de mister până astăzi, construit din 30 de blocuri imense de piatră, al căror aranjament are legătură cu lumina Soarelui la solstițiul de vară, mii de persoane se adună anual, pentru a celebra acest moment.

Pentru celți, solstițiul de vară, numitLitha”, sărbătoare opusă sărbătorii „Yule”, consacrată solstițiului de iarnă, era momentul în care druizii (preoții celți) recoltau ierburile cu puteri magice, deoarece se considera că zeul naturii era acum la apogeul forței sale.

În China antică, la solstițiul de vară era celebrat principiul feminin (Yin), asociat pământului, în timp ce solstițiul de iarnă era dedicat principiului masculin (Yang), semn al forței și al cerurilor.

Sanziene, Sursa: Unica.md

La români, solstițiul de vară este asociat cu Sărbătoarea Sânzienelor (Drăgaica), moștenire a unui vechi cult solar trac și al unor ritualuri agrare, peste care s-a suprapus sărbătoarea creștină a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie). Rostul vechi al Drăgaicei, în toate regiunile țării, era acela de a asigura protecția culturilor și belșugul anului.

Citește și:  Bazele astronomice ale calendarului - generalitati

În tradițiile autohtone, Sărbătoarea Sânzienelor mai este numită și “Amuțitul cucului”, deoarece se crede că această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocțiul de primăvară (21 martie), până la solstițiul de vară (21 iunie).

Din punct de vedere astrologic, solstițiul de vară este asociat cu vitalitatea, dragostea, pasiunea, prosperitatea, purificarea, belșugul, timp propice al ritualurilor magice – spălatul cu rouă, îmbăierea în râuri și lacuri, împletirea coronițelor din flori de sânziene, de către fetele care își așteaptă ursitul etc. În unele zone, se aprind pe dealuri roți de foc, pentru protecția roadelor pământului și a omului.

De data solstițiului se leagă și “Ziua polară”/“Soarele de la miezul nopții” și fenomenul “Nopților albe” de la poli, timp în care Soarele nu apune, la latitudinile aflate dincolo de Cercul Polar dând naștere unui fenomen spectaculos, când luminile crepusculului nu apucă să se stingă, suprapunându-se cu zorii zilei următoare. În emisfera nordică, acest fenomen, cu 24 de ore de lumină, poate fi admirat la Sankt Petersburg, în Groenlanda și în Alaska.

Solstiţiul de vară 2019, ziua cea mai lunga
Solstiţiul de vară 2019, ziua cea mai lunga

Începând cu anul 1982, cu ocazia solstițiului de vară, data de 21 iunie este marcată și ca World Music Day (Ziua Internațională a muzicii), în peste 100 de țări având loc, în noaptea solstițiului, concerte gratuite, festivaluri, sărbători populare, un fel de “Saturnalii ale muzicii”, cum le-a gândit, încă din 1976, Joel Cohen, inițiatorul acestui proiect, înglobând toate genurile muzicale – clasică, jazz, rock, muzică tradițională etc. – o celebrare a bucuriei, a anotimpului solar, a vieții în general.

Anul acesta, 2019, ca de cele mai multe ori, solstițiul de vară are loc la data de 21 iunie. Anul viitor, data solstițiului de vară va fi 20 iunie, la fel în 2024, iar în 2203, 2207, 2211 și 2215, la 22 iunie. În mod excepțional, pentru prima dată de la adoptarea calendarului gregorian, solstițiul de vară va fi la 19 iunie, în anul 2488.

  • Traduceri și manifestări culturale: Solstițiul, marcat atât în culturile vechi cât și în cele moderne, inspiră o varietate de tradiții și obiceiuri. De la festivaluri ale luminii până la celebrări ale fertilității naturii, acest eveniment astronomic continuă să influențeze multe aspecte ale vieții sociale și religioase. Înțelegând acest termen, putem aprecia mai bine diversitatea și bogăția culturală a diferitelor popoare în onorarea momentelor cheie ale anului.
  • Reflecții filosofice și ecologice: În epoca modernă, solstițiul poate servi ca un moment de reflecție asupra relației noastre cu natura și universul. Acesta ne reamintește de ciclicitatea vieții și de importanța păstrării echilibrului natural. Discuțiile despre solstițiu pot deschide calea către o conștientizare mai profundă a problemelor ecologice și a modului în care activitățile umane afectează mediul înconjurător.
  • Educație și sensibilizare: Promovarea cunoștințelor despre solstițiu și semnificațiile sale poate contribui la educația publicului larg despre astronomie și istorie. Acesta oferă o oportunitate excelentă pentru educația formală și informală, încurajând o mai bună înțelegere a lumii în care trăim.

Pentru a îmbogăți înțelegerea regulilor de gramatică și utilizarea adecvată a limbii române, îți recomand să explorezi articolul nostru cum este corect: de a lungul, de-alungul sau de-a lungul.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.