Somnul (Silurus glanis) este un peste care traieste in apele dulci de pe toate continentele, in afara de Antarctica. Unele specii de somn, cum ar fi cele din familia Ariidae si cele din familia Plotosidae, pot fi intalnite si in ape sarate. Acest peste are niste mustati in zona gurii, 2 mai lungi si mai proeminente si 4 mai scurte, care seamana cu mustatile unei pisici. Nu toate familiile de somni au acele mustati, caracteristicile craniului si ale vezicii inotatoare fiind cele care arata apartenenta unui peste la ordinul Siluriforme. Somnul (Silurus glanis) nu are solzi, corpul sau fiind ori neted, ori acoperit cu un fel de platosa, in functie de specie.

Toti somnii, cu exceptia celor din familia somnilor Electrici, au un fel de spini pe aripioarele dorsale si pectorale, cu care elibereaza o proteina iritanta, atunci cand sunt deranjati. La membrii familiei Plotosidae din genul Heteropneustes, aceasta proteina este atat de puternica, incat un om care a fost intepat de un somn din aceasta familie poate ajunge in spital. Somnul (Silurus glanis) are carnea foarte slaba si dulce, ceea ce il face foarte important ca sursa de hrana in toata lumea.

somn

Somnul albastru si somnul canal sunt crescuti in crescatoriile din America de Nord, in special in Mississippi. Somnul rechin este crescut in special in crescatoriile din Asia si Africa. Marimea si comportamentul somnului variaza in functie de specie, cel mai greu fiind somnul Mekong din sud-estul Asiei, iar cel mai lung fiind somnul Wels din Europa si Asia. Marimea medie a somnului este de 1,2 sau 1,6 metri lungime, pestii care au peste 2 metri fiind foarte rari. Cele mai mari specimene gasite vreodata masurau peste 2, 5 metri lungime si cantareau cel putin 100 de kilograme.

Cele mai variate specii de somn se gasesc in Africa, Asia si America de Sud, si peste jumatate din specii traiesc in America de Nord si America de Sud. In Europa, in raurile Dunarea, Po si Ebru, somnii traiesc si se inmultesc foarte bine, intrucat acele ape abunda de hrana si sunt lipsite de pradatori naturali.

Imperecherea difera in functie de specie. Somnul canal, somnul albastru si somnul alb isi construiesc cuiburi. Somnul (Silurus glanis) isi depune icrele in rauri si parauri, in timpul primaverii si verii, cand apa are temperatura intre 21 si 29 grade Celsius. Acesta isi poate depune icrele si in lacuri, daca gaseste conditii favorabile. Icrele sunt depuse in cuiburi ascunse sub malurile apei sau sub busteni, masculul fiind cel care alege locatia viitorului cuib.

Acesta de obicei alege o pestera naturala sau o gaura, pe care o curata, iar apoi se ocupa de pazirea icrelor si a pestilor care vor iesi din ele. O femela poate depune intre 2.000 si 21.000 de icre, din care ies pesti dupa 6 sau 10 zile, in functie de temperatura apei. Masclul protejeaza puii pana cand acestia parasesc cuibul, dupa aproximativ o saptamana. Somnul cu cap de taur depune icrele in lunile mai si iunie intotdeauna, intr-un cuib aflat in apropierea unui obiect scufundat. Unul sau ambii parinti se vor ocupa de construirea cuibului, si vor pazi icrele pe rand pana cand ies puii.

Somnul (Silurus glanis) poate avea diferite obiceiuri atunci cand se hraneste, depinzand de specie. Somnul canal si somnul albastru de exemplu, se hranesc in special noaptea, folosindu-si papilele gustative aflate pe mustati si pe restul corpului, pentru a-si localiza prada. Desi de obicei se hranesc pe fundul apei, somnul canal se poate hrani si la suprafata sau la jumatatea adancimii apei. Din dieta somnilor fac parte: insecte acvatice, moluste, pesti, languste si crustacee. Somnii canal mai mici mananca de obicei nevertebrate, in timp ce somnii canal mari mananca pesti. In ciuda celor stiute de multi oameni, somnul (Silurus glanis) nu se hraneste si cu lesuri.

Somnul alb are ca fel principal de mancare pestele, dar de asemenea consuma si oua de peste, crustacee mici, insecte acvatice si plante acvatice. Desi se hraneste si in timpul noptii, somnul alb nu este nocturn cum sunt alti somni.

somnul

Somnul galben (Ameiurus catus) prefera sa se hraneasca cu melci, languste, creveti, larve de insecte, plante acvatice etc. Mirosul si gustul joaca un rol important in hranire, care are loc pe timpul noptii. Somnul maroniu (Ameiurus nebulosus) se hranesc in principal pe fundul apei si numai in timpul noptii. Mustatile lor extrem de sensibile le permit sa poata mirosi o varietate larga de creaturi cu care se pot hrani, ca de exemplu: melci, lipitori, insecte, plante, pesti mici, viermi si languste.

Somnul cu cap plat este pradator si se hraneste cu platica, bibani, languste, iar uneori chiar si cu alti somni. Somnii cu cap plat tineri se hranesc in special cu insecte acvatice si languste. Somonii mari se aduna de multe ori in zone unde mancarea se gaseste din abundenta, ca barajele. Adeseori acestia se hranesc la suprafata sau in ape putin adanci, in timpul noptii, iar in timpul zilei stau in gauri mai la fund, unde se odihnesc.

Majoritatea speciilor de somn sunt inofensive pentru oameni, insa exista unele specii care au reputatia de a ataca si chiar ucide oamenii, in special copii mai mici.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.