In America Centrala si nordul Americii de Sud traiesc colonii de soparle Ameiva comuna (Ameiva ameiva). Aceasta este cunoscuta sub denumirea de soparla americana si poate fi intalnita in poienile din paduri, pe terenurile cultivate, pe marginile drumurilor si luminisuri.
In caz de pericol se ascunde rapid in vizuini in pamant, in tufisuri, pe sub frunzele uscate de pe sol, pe sub pietre, prin crapaturile de stanci sau pe sub copacii culcati la pamant. Daca este luata prin surprindere este oricand pregatita sa raspunda la atacuri prin muscaturi dureroase.
Are corpul aerodinamic, cu lungimea de 45-50 cm, din care lungimea cozii este de 25-36 cm. Capul este ascutit, ochii mari pozitionati frontal, cu irisul de culoare inchisa. Masculul si femela au corpul acoperit cu solzi distribuiti in randuri longitudinale si transversale, iar nuantele culorii pe partea superioara a corpului sunt maronii cu numeroase pete negre sau galbene.
Exemplarele tinere au pe partea dorsala o dunga neagra longitudinala, marginita cu alb. Masculul are un colorit putin diferit fata de femela, prezinta o zona verde aprins pe mijlocul partii superioare, capul este gri-cenusiu, iar coada albastra. Membrele anterioare si posterioare sunt mari si inguste, prevazute cu degete lungi si gheare ascutite.
Pe parcursul perioadei de imperechere care tine din luna martie pana in luna decembrie femela depune oua de mai multe ori, de fiecare data in numar ce variaza de la doua pana la cel mult sase. Acestea sunt depuse in niste gauri pe care soparla le sapa in pamant si care seamana cu niste mici vizuini.
Ouale sunt pazite de femela si in caz de pericol sunt mutate de aceasta in alt loc. Dupa o perioada de incubatie de 5 luni ouale eclozeaza si apar puii care la inceput masoara 4 cm. Ei ajung la maturitatea sexuala la varsta de 1 an cand au lungimea de 10 cm.
Hrana soparlei ameiva consta din tot felul de insecte, gandaci, greieri, lacuste si larve de insecte. Deseori poate fi vazuta stand la soare in apropierea asezarilor omenesti, iar in zilele racaroase sta ascunsa sub bustenii putrezi si frunzele de pe pamant. Uneori urca in copaci in dorinta de a-si gasi hrana. Este un vanator activ care desi prefera sa manance insecte, isi completeaza uneori dieta cu melci, oua de pasari si soparle mici.
Ameiva comuna face parte din ordinul Squamata, familia Teiidae si nu este o specie in pericol de disparitie, numarul de exemplare este foarte mare.
Video – Ameiva comuna (Ameiva ameiva):