Home Animale Șopârla vivipară (Lacerta vivipara), o specie comună în Europa

Șopârla vivipară (Lacerta vivipara), o specie comună în Europa

0
Șopârla vivipară (Lacerta vivipara), o specie comună în Europa

Soparla vivipara este o specie foarte comuna in Europa, Asia Centrala si de Est si Japonia. Apare mai ales in regiunile cu paduri de foioase si conifere, pe pantele abrupte defrisate, la marginile de padure, in poieni si luminisuri, in santuri, pe malurile raurilor si in jurul mlastinilor, in livezi si gradini.

Aceasta specie are denumirea stiintifica de Lacerta vivipara si este cunoscuta si sub numele de soparla comuna. Numele sau vine de la particularitatea femelei de a naste pui vii, deci reproducerea este vivipara, lucru nemaintalnit la celelalte specii de soparle care sunt ovipare. Acesta este un mod de adaptare a acestei specii la regiunile cu clima rece, prin tinerea oualor in corp embrionii sunt protejati de frig si se pot dezvolta foarte bine.

O alta caracteristica a acestui tip de soparla care traieste in regiunile nordice este capacitatea sa de a hiberna o perioada lunga de timp, de aproximativ 8 luni si de a se reproduce o data la doi sau trei ani in perioada lunilor de vara.

Soparla vivipara are lungimea corpului de 10-12 cm, capul turtit, gatul gros, botul ascutit, coada foarte lunga, iar picioarele lungi si subtiri terminate cu 3-4 degete. Corpul este acoperit cu piele solzoasa si are un colorit ce poate varia de la nuantele de negru si maro-inchis la verde, galben-maroniu sau rosiatic.

Pe partea dorsala apar banzi intunecate, pe partile laterale sunt doua dungi luminoase, iar in anumite zone pot fi ocazional mici pete rotunde. Aceste dungi si pete fac diferenta intre cele doua sexe, la mascul predomina petele iar la femela pot fi observate dungile, acestea gasindu-se in numar mai mare.

Lacerta vivipara
Lacerta vivipara

Aceasta soparla traieste pe sol in spatiile dintre radacini, muschi, prin stratul de frunze moarte, in tufisurile dese, pe sub bustenii cazuti la pamant, si se hraneste cu miariapode, paianjeni, furnici, gandaci, insecte, larve de insecte, rame si moluste. In orele cele mai calde ale zilei obisnuieste sa stea la soare, isi aplatizeaza corpului si isi intinde picioarele incalzindu-se la razele acestuia.

Soparla nu sapa vizuini pentru a se adaposti ci are tendinta de a folosi vizuinile care au apartinut altor animale. Cand simte pericolul poate sapa in pamantul umed pentru a se ascunde sau se refugiaza in apa, deoarece inoata foarte bine.

In perioada de reproducere soparla tine in corp 8-12 oua si timp de 70-90 de zile are loc dezvoltarea embrionilor. Cam la inceputul lunii iulie femela naste puii vii, care apar inveliti intr-o membrana pe care o rup imediat, din prima clipa cand apar pe lume. Puii au lungimea corpului de aproximativ 1,8-4 cm, sunt negri si fara coada. Puii cresc foarte repede si ajung la maturitatea sexuala la varsta de 2 ani.

Soparla vivipara face parte din ordinul Squamata, familia Lacertidae si nu este o specie pe cale de disparitie.

NO COMMENTS

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Exit mobile version