Cărăbușii fac parte din categoria de insecte dăunătoare polifage și sunt cunoscuți ca fiind mari consumatori ai frunzelor plantelor tinere din pepiniere, mai ales în lunga lor viață larvară. Unele specii distrug frunzele arborilor și arbuștilor din pădurile de foioase și conifere, ale pomilor fructiferi, dar si ale plantelor de cultură sau ierboase.
Ciclul lor de viață lung și capacitatea de adaptare la diverse medii fac ca acești dăunători să fie o amenințare constantă pentru producția agricolă și silvică.
Specii de cărăbuși dăunătoare culturilor de plante, arborilor și pomilor fructiferi:
Cărăbușul de mai
Este o specie din Europa care are denumirea științifică Melolontha melolontha. Cărăbușul adult are lungimea corpului de 2-2,5 cm și coloritul negru cu reflexii verzui. Larva este albă-gălbuie cu picioarele galbene și poate avea lungimea corpului de 4-5 cm.
Această insectă este polifagă, atacă frunzele arborilor forestieri și ale pomilor fructiferi. Cei mai afectați arbori sunt: carpenul, mesteacănul, nucul, cireșul, fagul, ulmul, stejarul, prunul. De asemenea, cărăbușul de mai distruge și arbuștii: păducelul și trandafirul. Larvele de cărăbuși distrug rădăcinile plantelor ierboase.
Cărăbușul marmorat
Sau specia Polyphylla fullo apare în Europa. În țara noastră cărăbușul marmorat este răspândit mai ales în Câmpia Română și Dobrogea. Cărăbușul are coloritul corpului brun-închis, iar lungimea de 2,4-3,4 cm. Larva este albă-gălbuie și are lungimea corpului de 7-8 cm. Adultul distruge frunzele copacilor din pădurile de foioase și conifere, iar larva roade rădăcinile viței-de vie.
Cărăbușul de pădure
Are denumirea științifică Melolontha hippocastani si apare în țara noastră în aceleași regiuni cu păduri de foioase și conifere.
Cărăbușul verde al viței
Trăiește în Europa și Asia, are denumirea științifică Anomala solida. Adultul are coloritul verde metalic și lungimea corpului de 1,4-1,8 cm. Cele mai mari pagule le provoacă viței-de-vie, dar distruge și frunzele unor arbori: cireș, castan, nuc, ulm, stejar, tei, dud, măr. Frunzele atacate se usucă, iar vita-de-vie dă puțin rod.
Cărăbușul de stepă
Sau specia Anoxia villosa apare în țara noastră mai ales în Dobrogea. Adultul are coloritul castaniu-roșcat iar lungimea corpului de 2,6-2,8 cm. Larva este albă-gălbuie și are lungimea corpului de 4-5 cm. Această insectă atacă culturile de grâu și porumb, dar si cele de plante cultivate: cartoful, fasolea, sfecla, floarea-soarelui și mazărea.
Cărăbușeii cerealelor
Din genul Anisoplia trăiesc în regiunile de stepă și antestepă din Europa Centrală și Peninsula Balcanică. În țara noastră apar speciile: Anisoplia austriaca și Anisoplia segetum. Anisoplia austriaca are lungimea corpului de 1,3-1,5 cm și coloritul negru cu reflexii verzui. Anisoplia segetum are lungimea corpului de 0,8-1,2 cm și pronotul negru cu reflexii arămii-verzui.
Cățelul frasinului
Este o specie care distruge mai ales plantațiile ornamentale si speciile de plante lemnoase și are denumirea științifică de Lytta vesicatoria. Este numit și gândacul de frasin și are capacitatea de a secreta o substanță afrodisiacă ce are numele de cantaridină. Această specie apare în Asia, Europa mediterană și temperată. Adultul are lungimea corpului de 1,5-2,3 cm și lățimea de 0,5-0,8 cm.
Metode ecologice de combatere a cărăbușilor dăunători
Pentru a reduce impactul cărăbușilor dăunători asupra culturilor, fermierii și silvicultorii adoptă tot mai des metode ecologice de combatere. Printre cele mai eficiente soluții se numără utilizarea nematozilor entomopatogeni, care atacă larvele din sol, reducându-le populația în mod natural.
De asemenea, rotația culturilor și utilizarea plantelor repelente, cum ar fi usturoiul și crizantemele, pot contribui la ținerea dăunătorilor la distanță. Capturarea mecanică și folosirea capcanelor cu feromoni reprezintă alte soluții eficiente pentru monitorizarea și reducerea populațiilor de cărăbuși în mod sustenabil.
