Cărăbușii fac parte din categoria de insecte dăunătoare polifage și sunt cunoscuți ca fiind mari consumatori ai frunzelor plantelor tinere din pepiniere, mai ales în lunga lor viață larvară. Unele specii distrug frunzele arborilor și arbuștilor din pădurile de foioase și conifere, ale pomilor fructiferi, dar si ale plantelor de cultură sau ierboase.
Specii de cărăbuși dăunătoare culturilor de plante, arborilor și pomilor fructiferi:
Cărăbușul de mai este o specie din Europa care are denumirea științifică Melolontha melolontha. Cărăbușul adult are lungimea corpului de 2-2,5 cm și coloritul negru cu reflexii verzui. Larva este albă-gălbuie cu picioarele galbene și poate avea lungimea corpului de 4-5 cm.
Această insectă este polifagă, atacă frunzele arborilor forestieri și ale pomilor fructiferi. Cei mai afectați arbori sunt: carpenul, mesteacănul, nucul, cireșul, fagul, ulmul, stejarul, prunul. De asemenea, cărăbușul de mai distruge și arbuștii: păducelul și trandafirul. Larvele de cărăbuși distrug rădăcinile plantelor ierboase.
Cărăbușul marmorat sau specia Polyphylla fullo apare în Europa. În țara noastră cărăbușul marmorat este răspândit mai ales în Câmpia Română și Dobrogea. Cărăbușul are coloritul corpului brun-închis, iar lungimea de 2,4-3,4 cm. Larva este albă-gălbuie și are lungimea corpului de 7-8 cm. Adultul distruge frunzele copacilor din pădurile de foioase și conifere, iar larva roade rădăcinile viței-de vie.
Cărăbușul de pădure are denumirea științifică Melolontha hippocastani si apare în țara noastră în aceleași regiuni cu păduri de foioase și conifere.
Cărăbușul verde al viței trăiește în Europa și Asia, are denumirea științifică Anomala solida. Adultul are coloritul verde metalic și lungimea corpului de 1,4-1,8 cm. Cele mai mari pagule le provoacă viței-de-vie, dar distruge și frunzele unor arbori: cireș, castan, nuc, ulm, stejar, tei, dud, măr. Frunzele atacate se usucă, iar vita-de-vie dă puțin rod.
Cărăbușul de stepă sau specia Anoxia villosa apare în țara noastră mai ales în Dobrogea. Adultul are coloritul castaniu-roșcat iar lungimea corpului de 2,6-2,8 cm. Larva este albă-gălbuie și are lungimea corpului de 4-5 cm. Această insectă atacă culturile de grâu și porumb, dar si cele de plante cultivate: cartoful, fasolea, sfecla, floarea-soarelui și mazărea.
Cărăbușeii cerealelor din genul Anisoplia trăiesc în regiunile de stepă și antestepă din Europa Centrală și Peninsula Balcanică. În țara noastră apar speciile: Anisoplia austriaca și Anisoplia segetum. Anisoplia austriaca are lungimea corpului de 1,3-1,5 cm și coloritul negru cu reflexii verzui. Anisoplia segetum are lungimea corpului de 0,8-1,2 cm și pronotul negru cu reflexii arămii-verzui.
Cățelul frasinului este o specie care distruge mai ales plantațiile ornamentale si speciile de plante lemnoase și are denumirea științifică de Lytta vesicatoria. Este numit și gândacul de frasin și are capacitatea de a secreta o substanță afrodisiacă ce are numele de cantaridină. Această specie apare în Asia, Europa mediterană și temperată. Adultul are lungimea corpului de 1,5-2,3 cm și lățimea de 0,5-0,8 cm.
