In lume exista numeroase specii de crabi din care majoritatea sunt acvatice, traiesc la adancimi mici in zonele cu recife de corali, altele in apropierea tarmurilor, sau din contra la adancimi mari, iar unele sunt terestre.

Familia Paguridae cuprinde un numar foarte mare de specii de crabi-eremit care se remarca in special prin faptul ca se ascund in cochiliile gastropodelor pentru a fi la adapost si in acelasi timp pentru a-si proteja abdomenul lor moale. Ei isi muta cochilia dintr-un loc in altul si pe masura ce cresc o schimba pe cea veche cu alta noua, care sa corespunda cat mai bine marimii corpului.

De regula in mediul lor natural crabii traiesc in colonii mari de pana la 100 de exemplare. Acest lucru arata si nevoia lor de a gasi multe scoici goale, concurenta pentru cochilii se manifesta deseori printre ei, deoarece cochiile cu coji intacte sunt intr-un numar limitat. Astfel se explica de ce intre crabi se da o lupta pentru dobandirea unei cochilii disponibile. Cu cat cresc crabii-eremit au nevoie de ,,casute” mai mari, care sunt si mai greu de gasit.

Crabii-eremit terestri isi incep viata in mare apoi isi dezvolta capacitatea de a respira aer. Cand ies pe uscat relatia lor cu marea am putea spune ca nu este complet rupta deoarece ei pastreaza o mica cantitate de apa in cochilia lor, astfel incat au corpul mereu hidratat si umed. Unele specii sunt chiar foarte bine adaptate la viata pe pamant, cum este de exemplu specia omnivora Coenobita brevimanus care apare pe coasta Africii de Est si la sud-vest de Oceanul Pacific.

Crabii-eremit femela depun ouale la scurt timp dupa imperechere, iar in unele cazuri ele pot stoca sperma o perioada de cateva saptamani sau chiar luni. Ouale sunt fertilizate simplu, ele trec printr-o cavitate de sub abdomen in care se afla spermatozoizii. Ouale apoi clocesc si ajung intr-o zona de langa stomac, de unde sunt imediat eliberate in mare. La fiecare specie numarul de oua destul de mare depinde de marimea crabului-femela.

Citește și:  Peștele Malacosteus niger, o creatură neobișnuită a oceanelor
Pagurus bernhardus
Pagurus bernhardus

Dupa eclozare oualor apar puii de crab care se deplaseaza mai departe de apa si sunt in cautarea unor scoici abandonate in care sa se adaposteasca si sa traiasca mai departe. Aceasta este un moment din viata lor cand sunt deosebit de vulnerabili in fata pradatorilor, de aceea in cazul cand nu gasesc imedia cochilia dorita se ascund in sol, in nisip pentru a fi protejati.

Speranta de supravietuire la crabul-eremit este de aproximativ 30 de ani. Ei sunt vanati de un numar mare de pradatori, iar pescarii ii folosesc deseori ca momeala pentru pesti. De asemenea, in Insulele Baleare (arhipelagul din vestul Marii Mediterane) pescarii ii prind pentru consum, ii considera o delicatesa indiferent de modul cum sunt preparati – la gratar, fierti sau marinati cu piper, sare si lamaie. Carnea de crab este apreciata pentru aroma sa foarte speciala.

Exista mai multe specii de crabi-eremit care sunt populare in comertul cu animale marine de acvariu. Unele specii sunt omnivore, altele erbivore, iar o parte din crabi sunt nacrofagi. Crabi-eremit consuma legume, fructe, viermi, midii, melci acvatici si larve.

Crabul-eremit comun (Pagurus bernhardus) este o specie foarte comuna la adancimi mici in apele din apropierea coastelor stancoase si nisipoase din Europa de Nord si Vest, in special in Marea Baltica si Marea Mediterana. Aceasta specie are lungimea de 12 cm, sta ascunsa mereu printre pietre si crapaturi de stanci, este carnivora, se hraneste cu resturi de pesti, creveti sau alte vietuitoare acvantice.

La randul ei este vanata de pesti si crustacee mai mari. Femela in perioada de reproducere poate depune in apa pana la 15000 de oua. Crabul-eremit comun ajunge la maturitatea sexuala la varsta de un an si jumatate.

Video – Crabul-eremit (Pagurus bernhardus):

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.