Familia Phasmatiidae cuprinde 2450 de specii de insecte-bețișor. Acestea se numesc astfel deoarece prin aspectul corpului lor pot fi confundate cu mici rămurele umblătoare. Au corpul subțire, țepos, în culori maronii, verzui, cu pete negre sau maro, care se camuflează perfect în mediul lor natural.
Astfel de insecte trăiesc în regiunile calde ale globului și preferă doar zonele cu multă vegetație, sunt iubitoare ale frunzișului de arbori și arbuști. Deseori stau nemișcate în coronamentul copacilor , sau se pot legăna în bătaia vântului și astfel se pot diferenția cu greu de ramurile arborilor.
Insectele-bețișor au corpul îngust, cu lungimea cuprinsă între 2,5-30 cm. Se spune că unele specii pot fi și mai mari, pot crește până la 50 cm. Au aripile posterioare lungi, membranoase, iar cele anterioare sunt scurte, tari, cu rol de protecție pentru acestea din spate.
Unele specii au capacitatea de a emana anumite substanțe toxice, urât mirositoare, atunci când sunt amenințate, pentru a scăpa de prădători. Alte specii își ridică partea posterioară a corpului și astfel iau forma unui scorpion gata de atac. De asemenea, în caz de atac, astfel de insecte își pot lăsa picioarele, acestea vor crește apoi destul de repede la loc.
În perioada de reproducere, femelele au obiceiul de a-și depune ouăle pe sol, asemenea unor semințe ce sunt aruncate pe pământ.
Extatosoma tiaratum
Este din Asia și are corpul lung cu extensii țepoase pe abdomen. Și la picioare are extensii foliforme bine evidențiate, iar antenele sunt scurte și subțiri. Femela depune câte 12 ouă în fiecare zi și nu prezintă aripi. Această specie este crescută frecvent în captivitate, în terarii, de către pasionații de insecte.
Tropidoderus childrenii
Una dintre cele mai interesante specii de insecte-bețișor este Tropidoderus childrenii. Are lungimea corpului de 1,1 cm și coloritul albicios. Femela depune ouă în fiecare zi a vieții sale de adult, iar acestea eclozează și astfel apar larvele care se dezvoltă prin metamorfoză completă.
Această insectă se hrănește cu plante și are un aspect deosebit de camuflaj pentru a nu fi mâncată de prădători.
Ctenomorphodes chronus
În Australia apare insecta Ctenomorphodes chronus care poate avea lungimea corpului de 18 cm. Adulții se hrănesc cu frunze de eucalipt dar și alte plante. Masculul are aripile bine dezvoltate și poate să zboare.
Femela are aripile mai scurte decât ale masculului, iar corpul puțin mai gros decât al acestuia. Ouăle depuse de femelă sunt bej-maronii, de formă alungită, ca niște semințe mici, de aproximativ 3 mm.
Metode de apărare împotriva prădătorilor
Pe lângă camuflajul lor extraordinar, insectele-bețișor au dezvoltat și alte strategii de apărare împotriva prădătorilor. Unele specii imită mișcarea crengilor în bătaia vântului pentru a evita detectarea, în timp ce altele pot secreta substanțe chimice urât mirositoare pentru a descuraja prădătorii.
De asemenea, există specii care își pot lăsa picioarele în urmă pentru a scăpa, regenerându-le ulterior. Când sunt amenințate, unele insecte-bețișor își deschid aripile, afișând culori vibrante pentru a speria atacatorii.
Reproducerea și ciclul de viață al insectelor-bețișor
Reproducerea insectelor-bețișor variază în funcție de specie, unele fiind capabile de partenogeneză, adică femelele pot produce ouă fertile fără a fi fertilizate de masculi. Ouăle sunt depuse pe sol sau pe plante și pot avea o perioadă de incubație de câteva luni până la un an. Nimfele care eclozează seamănă foarte mult cu adulții, trecând prin mai multe stadii de năpârlire până la maturitate.
