In padurile din tara noastra dar si in alte zone umede si intunecoase traiesc miriapode terestre care prefera sa misune in trunchiurile putrezite ale copacilor sau prin frunzisul aflat in stare de putrefactie de pe sol. Cu un aspect remarcabil, 15 perechi de picioare și obiceiuri nocturne, litobizii sunt o specie fascinantă ce merită descoperită.
Habitatul și distribuția litobizilor
Clasa Chilopoda cuprinde numeroase specii de centipede sau ,,alergatori pe pietre” ce au denumirea stiintifica de litobizi, deoarece apartin familiei Lithobiidae. Aceste vietuitoare sunt foarte variate si alcatuiesc un numar de pana la 1500 de specii. Traiesc mai ales in regiunile temperate din emisfera nordica, in locuri ascunse, in crapaturi, cotloane si sunt specii rapitoare.
Caracteristici fizice ale miriapodelor din familia Lithobiidae
Au un colorit brun-rosiatic, foarte putine specii au corpul viu colorat. Majoritatea sunt mici, au organismul format din cap, trunchi (alcatuit din 19 segmente) si picioare, cu lungimea corpului cuprinsa intre 0,6-4,5 cm. Se remarca prin 15 perechi de picioare si antene filamentoase alcatuite din cel mult 80 de segmente.
Reproducerea și ciclul de viață al litobizilor
In perioada de reproducere femela isi depune ouale sub forma unor gramezi mici, in crapaturile scoartei copacilor sau in sol si le acopera cu un strat de mucus pentru a le proteja de uscare.
Cand ies din oua larvele au 7 perechi de picioare, apoi la fiecare naparlire le mai apare cate o noua pereche, pana la numarul de 15 in stadiul final de adult. In fata au doi clesti mari cu ajutorul carora musca si isi omoara victima, iar unele specii prezinta varfurile santuite cu glande de venin. Privind cu atentie un exemplar ai putea spune ca acesti clesti reprezinta prima pereche de picioare a miriapodei.
Specii comune de litobizi din Europa și caracteristicile lor
Una din speciile care apare frecvent in padurile din Europa este Lithobius Variegatus. Aceasta prefera sa isi caute hrana in stratul de frunze uscate din padurile de foioase sau pe scoarta copacilor. Ataca rame, viermi si diferite specii de nevertebrate mici.
De asemenea specia Lithobius Forficatus apare in Europa si in tara noastra. Traieste sub scoarta copacilor, pe sub pietre, in stratul superficial al solului, in spatii inguste, in gradinile oamenilor si fisurile cladirilor. Muscatura ei este inofensiva pentru om, insa este periculoasa daca intra in urechi sau este inghitita accidental o data cu fructele din livezi, sau cu furaje de catre animalele domestice.
Speranta de viata a litobizilor este de 5-6 ani.
Adaptări speciale ale litobizilor pentru supraviețuire
Litobizii sunt adaptați pentru viața în medii întunecoase, având antene sensibile care îi ajută să detecteze prada în întuneric. Corpul segmentat și cele 15 perechi de picioare le permit să se miște rapid în spații strâmte, iar colții veninoși sunt arma principală pentru capturarea prăzii.
Amenințări și conservare
Deși litobizii nu sunt considerați o specie vulnerabilă, pierderea habitatului natural, cum ar fi defrișările și poluarea, le poate afecta populațiile. Conservarea pădurilor temperate este esențială pentru menținerea acestor mici prădători care joacă un rol crucial în lanțul trofic.
